ISU Harghita Manifestări dedicate zilei de 13 Septembrie, Ziua Pompierilor din România

Alături de pompieri, la ceas de sărbătoare 
Manifestări dedicate zilei de 13 Septembrie – Ziua Pompierilor din România

În fiecare an, la 13 Septembrie, pentru pompierii români este zi de sărbătoare, moment cu o semnificaţie deosebită în conştiinţa salvatorilor de profesie, dată la care, acum 175 de ani, în Dealul Spirii, Compania de Pompieri Bucureşti, condusă de căpitanul Pavel Zăgănescu, a înfruntat cu preţul vieţii trupele otomane inamice covârşitoare ca număr, venite să înăbuşe idealurile Revoluţiei Paşoptiste de la 1848. Vă adresăm invitaţia de a fi alături de noi la manifestările prilejuite de Ziua de 13 Septembrie, Ziua Pompierilor din România.

Aniversarea Zilei Pompierilor din România evocă sacrificiul ostaşilor pompieri conduşi de căpitanul Pavel Zăgănescu care, în anul 1848, au scris o pagină de devotament şi demnitate naţională. Lupta din Dealu Spirii a rămas consemnată în istorie ca un act eroic al pompierilor militari în apărarea revoluţiei şi o afirmare patriotică a calităţilor morale şi de luptă ale ostaşilor tinerei armate române.

Pentru celebrarea acestui moment de mare însemnătate, care stă la baza identităţii instituţionale,  Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Oltul” al județului Harghita va organiza o serie de evenimente menite să cinstească curajul, gloria, istoria îndelungată a armei pompierilor şi să ateste dubla aniversare: împlinirea a 175 de ani de la Bătălia din Dealul Spirii şi 55 de ani de la înfiinţarea Grupului de Pompieri Militari al judeţului Harghita.  

Suita activităților organizate în acest context vor debuta mâine, 08 septembrie a.c., începând cu ora 11,00, pe platoul din centrul municipiului Miercurea-Ciuc, unde Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Oltul” al județului Harghita îşi va aştepta vizitatorii la expoziţia de tehnică. Doritorii vor putea vedea o parte din tehnica de intervenţie cu care echipajele serviciilor profesioniste participă la misiunile de salvare, dar vor beneficia şi de sfaturi din partea specialiştilor Inspecţiei de Prevenire, despre modul de comportare premergător, pe timpul şi după producerea situaţiilor de urgenţă, având posibilitatea astfel, să se familiarizeze cu specificul profesiei noastre. Cu această ocazie vor fi distribuite pliante şi broşuri, cu reguli și măsuri de prevenire a situaţiilor de urgenţă, dar și materiale referitoare la campaniile naționale de educare și informare publică derulate de Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, în cadrul punctului de informare preventivă. Totodată, vor fi prezentate două exerciţii demonstrative de descarcerare și stingere a incendiilor.

Chiar de ziua Armei, miercuri, 13 septembrie 2023, începând cu ora 12,00, la sediul inspectoratului din municipiul Miercurea Ciuc, strada Iancu de Hunedoara, nr. 14, se va organiza un ceremonial militar şi religios, urmat de prezentarea mesajelor adresate cu prilejul „Zilei Pompierilor din România”, ocazie cu care va avea loc un moment festiv în cadrul căruia vor fi înaintate în gradul următor înainte de expirarea stagiului minim în grad unele cadre militare care s-au distins prin modul de îndeplinire a atribuţiilor specifice, pregătire profesională şi comportare deosebită.  

De asemenea, tot miercuri, 13 septembrie a.c., în intervalul orar 10.00 – 14.00, subunităţile operative din cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Oltul” al județului Harghita îşi vor deschide porţile pentru toţi cei care doresc să se familiarizeze cu specificul profesiei de salvator, evenimentul constituind un bun prilej pentru cunoaşterea activităţilor şi misiunilor acestei arme. Vizitatorii vor avea ocazia să vadă îndeaproape autospecialele folosite de pompieri în misiunile operative și vor afla informații utile cu privire la modul în care trebuie să se comporte pentru a preveni situațiile de urgență. 


Momentul aniversar va fi marcat și prin organizarea unor activități omagiale menite să cinstească curajul, gloria şi istoria îndelungată a Armei și vor fi depuse coroane și jerbe de flori la monumentele ridicate în cinstea eroilor pompieri căzuţi la datorie de-a lungul timpului şi care au purtat cu cinste blazonul de POMPIER. Astfel, vor avea loc ceremoniale de depuneri de coroane şi jerbe de flori la mormântul eroului pompier sg. maj. post mortem Berze Sandor din satul Sîncrai, comuna Dealu, căzut la datorie în anul 1965, într-o misiune de stingere a unui incendiu la un bloc de locuinţe din Bucureşti și la mormântul eroului pompier sg. maj. post mortem Geczo Ernes Iosif din localitatea Ciuboteni, căzut la datorie în anul 1967, într-o intervenţie de stingere a unui incendiu la un depozit de carburanţi din Galaţi. 

La ceas de sărbătoare, pompierii militari din cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă « Oltul » al judeţului Harghita îi asigură încă o dată pe cetăţenii harghiteni că vor răspunde ori de câte ori vor fi solicitaţi pentru salvarea vieţii şi a bunurilor, în îndeplinirea generoasei lor meniri, purtând mai departe crezul „Audacia et devotio!

VĂ AŞTEPTĂM CU DRAG!
Pompierii Români aniversează în acest an 175 de ani de când au scris cu litere de foc ISTORIA ŢĂRII, pe frontispiciul căreia se regăsesc năzuinţele de libertate socială, independenţă şi unitate naţională ale poporului român. Documentele timpului ne fac să retrăim sentimentele de mândrie şi onoare simțite de predecesorii noștri, a căror contribuție a fost esenţială în Revoluţia română paşoptistă. Recunoaşterea meritelor lor a fost confirmată în filele Proclamaţiei Guvernului provizoriu, unde se consemna că „... văzând atâta curaj şi atâta închinare la cauza libertăţii, ... consideră … în numele patriei a arăta a sa recunoştinţă Companiei de pompieri ce de la început şi până la sfârşit fură apărătorii libertăţii”. Apogeul actului de eroism al pompierilor români l-a constituit bătălia din Dealu Spirii, de la 13 septembrie 1848, dată la care românii au pierdut 80 de soldaţi şi 2 ofiţeri din Compania de Pompieri, condusă de bravul căpitan Pavel Zăgănescu. Recunoştinţa poporului român pentru faptele de vitejie şi eroism ale pompierilor militari a fost pe măsură, după ieşirea Principatelor de sub tutela otomană, domnitorul Alexandru Ioan Cuza adoptând, încă de la începutul domniei sale, Legea din 21 mai 1860, care acorda ostaşilor de orice grad medalia comemorativă cu panglică tricoloră - Pro virtute militari. Această distincție avea să fie prima medalie, cu caracter militar, emisă în România. Tradiţiile pompierilor români înscriu şi alte fapte memorabile de curaj, cum ar fi participarea la Războiul de Independenţă sau apărarea vieţii şi bunurilor, pe timpul bombardamentelor din cele două războaie mondiale.

13 SEPTEMBRIE - ZIUA POMPIERILOR DIN ROMÂNIA


În fiecare an, pe data de 13 Septembrie, pompierii - cea mai paşnică armă, aflată însă într-un permanent război cu incendiile, inundaţiile, cu efectele altor calamităţi naturale şi catastrofe - au o binemeritată zi de sărbătoare. De ce pe 13 Septembrie?
Această dată nu reprezintă ziua de naştere a armei (primele unităţi de pompieri militari fiind înfiinţate la alte date: în 1835 la Iaşi, respectiv 1845 în Bucureşti), ci "ziua de botez"! Un botez de foc... un botez însângerat, care ne reaminteşte de glorioasele fapte de armă săvârşite de pompierii militari care au luptat în memorabila zi de 13 septembrie, pe Dealul Spirii, pentru idealurile revoluţiei române de la 1848.
Aniversăm în acest an, la 13 septembrie, 175 de ani de la o dată memorabilă în tradiţia Armei Pompierilor, dar şi în istoria modernă a românilor: lupta eroică purtată la 13 septembrie 1848 de Compania de Pompieri din Bucureşti împotriva trupelor venite să înfrângă mişcarea revoluţionară română, moment semnificativ al istoriei naţionale.
Ducând mai departe această tradiţie, pompierii români şi-au îndeplinit mereu misiunea de apărare a vieţii oamenilor şi bunurilor împotriva efectelor distrugătoare ale calamităţilor. În confruntarea cu incendiile, inundaţii ori alte catastrofe, ei au făcut uneori sacrificiul suprem, punându-şi viaţa în pericol pentru a o salva pe cea a semenilor.
Organizaţi în structura inspectoratelor pentru situaţii de urgenţă, pompierii militari şi-au însuşit, pe lângă “clasica” intervenţie de stingere a incendiilor, şi multe alte misiuni: de descarcerare, acordare a primului ajutor medical, limitare şi înlăturare a efectelor accidentelor de materiale periculoase, intervenţia la inundaţii, cutremure sau alunecări de teren şi alte catastrofe.
Structurile operative dispun astăzi de tehnică şi echipamente moderne de lucru, strict necesare asigurării unor intervenţii eficiente şi asigurării gradului de securitate a salvatorului şi a celui salvat.
Aproape că nu există evenimente care pun în pericol viaţa omului la care pompierii să nu fie solicitaţi, ceea ce presupune o bună pregătire, cunoştinţe şi deprinderi profesionale, disciplină şi muncă în echipă. Complexitatea intervenţiilor solicită la maxim capacităţile fizice şi profesionale ale pompierilor, care uneori au plătit preţul suprem pentru salvarea semenilor lor.
Cinste   lor,  pildă  nouă ... tuturor  pompierilor - fie  că  facem parte  din structurile profesioniste, private sau voluntare pentru situaţii de urgenţă! 
La ceas aniversar aducem un călduros omagiu tuturor celor care de-a lungul timpului şi-au pus viaţa în slujba cetățeanului, iar prin spirit de sacrificiu, cutezanţă şi profesionalism s-au luptat cu focul şi forţa descătuşată a naturii.

13 SEPTEMBRIE - ZIUA POMPIERILOR DIN ROMÂNIA
175 DE ANI DE LA BĂTĂLIA DIN DEALUL SPIRII

Anul revoluţionar 1848 a consacrat pentru totdeauna virtuţile patriotice şi jertfa de sine pentru idealurile democraţiei şi independenţei, ale pompierilor militari. Nici nu se vindecaseră rănile incendiului care a devastat Bucureştiul, în martie 1847, când, la 13 Septembrie 1848, sângele ostaşilor pompieri din Bucureşti şi a infanteriştilor, a înroşit cazarma din Dealul Spirii şi împrejurimile sale.
La intervenţia lui Suleiman-Paşa, care, însoţit de o armată numeroasă, a trecut Dunărea pentru a înăbuşi revoluţia română, s-a constituit, la 28 iulie/9 august 1848, o locotenenţă domnească, formată din trei foşti fruntaşi revoluţionari între care şi fostul ministru de interne Nicolae Golescu.
Reclamat de boierii reacţionari că a tratat cu Suleiman-Paşa a fost înlocuit de Sultan cu Fuad-Efendi, care s-a arătat mai ferm în înăbuşirea Revoluţiei române. La acuzaţia lui Fuad-Efendi care a caracterizat revoluţia ca o „rebeliune izvorâtă din acel duh al comunismului”, împotriva căruia se ridicase întreaga Europă şi a cererii restabilirii regimului regulamentar şi numirea lui Constantin Cantacuzino în funcţia de caimacam, majoritatea celor 200 de delegaţi care au mers în tabăra otomană de la Cotroceni a strigat: „Moarte, mai bine decât Regulamentul”, fapt pentru care comandantul turc a ordonat arestarea delegaţilor protestatari.
Indignaţi de modul cum s-au comportat trupele turceşti la intrarea în Capitală, când au maltratat cu săbiile şi lăncile populaţia civilă, trecând cu caii peste cei căzuţi, şi de arestarea conducătorilor Revoluţiei române, unităţile militare române ce constituiseră un sprijin serios al revoluţiei, s-au pus în mişcare în pofida cuvântului de ordine al Locotenenţei domneşti de a se abţine de la orice act ostil faţă de armata invadatoare. Trupele otomane, sub comanda lui Fuad- Efendi, s-au deplasat lent, permiţând fruntaşilor Revoluţiei române să se refugieze din ţară pentru a nu fi arestaţi.
Roata de pompieri a oraşului Bucureşti, care, datorită propagandei în rândurile ei, făcută de Dincă Bălăşeanu şi Ioan Deivos, devenise un sprijin statornic şi credincios al Revoluţiei paşoptiste, participând activ la apărarea ei şi asigurarea pazei bunurilor populaţiei, a părăsit cazarma de la Agie sub comanda căpitanului Pavel Zăgănescu.
Ea a angajat, în mod spontan, lupta cu a doua coloană otomană, care, de douăzeci de ori mai numeroasă decât compania de pompieri, a pătruns în oraş prin bariera Dealul Spirii şi a staţionat în faţa cazărmii de infanterie. În cursul luptei inegale, dar eroice, ostaşii roatei de pompieri, sprijinite de celelalte unităţi militare române şi de cetăţeni înarmati, au asaltat la baionetă artileria duşmană, capturându-i o parte din tunurile pe care le-a întors apoi împotriva turcilor, provocându-le sute de morţi şi răniţi.
Au căzut în această eroica bătălie mai mult de jumătate din efectivul companiei de pompieri, între care şi ofiţerii Dănescu şi Starostescu, precum şi o parte din ostaşii Batalionului 2 din Regimentul 2 infanterie, care participaseră la luptă, trăgând asupra turcilor din interiorul cazărmii.
Şi-au pierdut viaţa în inegala încleştare 200 de otomani, 47 de soldaţi pompieri şi 2 ofiţeri (care au fost înhumaţi ulterior în curtea Bisericii Sf. Gheorghe Plevenei), şi au rezultat peste 100 de răniţi. Ceilalţi pompieri, în frunte cu sublocotenentul Dincă Bălăşeanu, s-au retras, pentru a continua lupta, în tabăra generalului Gheorghe Magheru de la Râureni.
După dizolvarea acesteia, eroicii pompieri, alături de cei care activaseră în gărzile naţionale, au trecut munţii şi s-au înrolat în armata revoluţionară condusă de Avram Iancu, unde Dincă Bălăşeanu a ocupat funcţia de centurion.
Toate sursele istorice, martorii oculari, contemporanii bătăliei, apreciază în unanimitate că majoritatea jertfelor (din cei peste 100 de morţi şi tot atâţia răniţi) au fost date de pompieri, ei aflându-se în vâltoarea încleştării.
Un şir de evenimente istorice ulterioare a consacrat actul eroic al pompierilor. Veteranilor de la 1848 li s-a acordat prima decoraţie militară românească „Pro virtute militari”, înfiinţată de domnitorul Alexandru Ioan Cuza.
Tot ca o recunoaştere a eroismului pompierilor, data de 13 Septembrie 1863 a fost aleasă pentru înmânarea noilor drapele de luptă Oştirii Ţării, Batalionul de pompieri Bucureşti (înfiinţat încă din 1861), primind primul drapel de lupta din mâna domnitorului.
Recunoaşterea faptului că 13 Septembrie 1848 este unul dintre cele mai semnificative momente din tradiţiile de luptă ale armei pompierilor a fost unanimă, indiferent de epocile istorice şi regimurile politice prin care a trecut ţara.
Drept urmare, ziua de 13 Septembrie a fost sărbatorită dintotdeauna, ca fiind ZIUA POMPIERILOR DIN ROMÂNIA însă, a fost legal oficializată după război, apoi prin Legea nr. 121/1996 prinvind organizarea şi funcţionarea Corpului Pompierilor Militari, dar şi prin H.G.R. nr.1490/2004, pentru aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă.
Niciodată capitolul din Istoria Naţională dedicat anului revoluţionar 1848 n-a făcut abstracţie, indiferent de vremuri, de sângeroasa şi inegala confruntare dintre ostaşii companiei de pompieri din Bucureşti şi o coloană a armatei otomane.
Pe timpul domniei lui Cuza, pompierii au beneficiat de atenţia sa deosebită, capul oştii inspectându-i des şi fiind mulţumit, de fiecare dată, de modul cum se prezentau cazărmile şi oamenii.
Tradiţiile consemnează, în acei ani, şi trimiterea în străinătate (la Paris) pentru perfecţionarea pregătirii, a primului ofiţer de pompieri.
Caracterul militar şi structura organizatorică specifică aveau să fie întărite şi statornicite încă din anul 1874, prin Înaltul Decret Regal nr.702.
Astfel, se cuvine, ca în fiecare an, să cinstim memoria înaintaşilor, dar în acelaşi timp să ne achităm de prezentele misiuni şi sarcini multiple care ne stau permanent în atenţie.

Date privind Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă “Oltul” al judeţului Harghita
Scurt istoric al instituţiei
 
La data de 1 aprilie 1937, s-a înfiinţat prima subunitate de pompieri militari din judeţul Harghita - Secţia Odorheiu-Secuiesc.
La 1 aprilie 1938 se înfiinţează Secţia de Pompieri Miercurea-Ciuc, iar la 1 octombrie 1949 în oraşul Gheorgheni s-a înfiinţat Secţia de Pompieri Gheorgheni.
Din 1968, în urma reorganizării teritorial-administrative, se înfiinţează judeţul Harghita şi, prin Ordinul Ministerului Afacerilor Interne nr. 3061 din 1 octombrie, se înfiinţează Grupul de Pompieri Militari al judeţului Harghita, cu sediul în Miercurea-Ciuc, care avea în organică: Comanda grupului, Compania de Pompieri Miercurea-Ciuc, Compania de Pompieri Odorheiu-Secuiesc şi Compania de Pompieri Gheorgheni, în acest an împlinindu-se 55 de ani de la înfiinţarea unităţii.
Până în anul 1990, structura organizatorică a Grupului de Pompieri Harghita rămâne aceeaşi ca în anul 1968, însă, în raport de evoluţia şi realizările societăţii româneşti, unitatea a fost completată cu tehnică de luptă suplimentară şi un efectiv mai numeros.
Începând cu data de 24 octombrie 1996, prin Ordinul Ministrului de Interne nr. I/7093 din 24.10.1996, Unităţii de Pompieri Militari din judeţul Harghita i se atribuie denumirea de Grupul de Pompieri „Oltul” al judeţului Harghita.
La data de 15 decembrie 2004, prin unificarea Grupului de pompieri cu Inspectoratul de protecţie civilă, a luat fiinţă Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Oltul” al judeţului Harghita, unitate specializată în managementul situaţiilor de urgenţă pe tipurile de riscuri din zona de competenţă, având şase subunităţi de intervenţie pe teritoriul judeţului, şi anume: Detaşamentele de pompieri Miercurea-Ciuc, Gheorgheni şi Odorheiu-Secuiesc, Gărzile de intervenţie Topliţa, Corbu şi Punctul de lucru Bălan.