MAI Comunicat privind Consiliul JAI - secţiunea Afaceri Interne

Comunicat privind Consiliul JAI - secţiunea Afaceri Interne din 28.09.2024/ Declaraţia ministrului Afacerilor Interne după reuniune
 
În data de 28.09.2023, a avut loc, la Bruxelles, Belgia, secțiunea Afaceri Interne a Consiliului Justiție și Afaceri Interne, organizat de Președinția spaniolă a Consiliului Uniunii Europene. România a fost reprezentată de către domnul Cătălin Predoiu, viceprim-ministru, ministrul Afacerilor Interne.
Pe agendă au figurat subiecte referitoare la: dimensiunea externă a migrației, Pactul privind migrația și azilul, cooperarea cu America Latină pentru combaterea crimei organizate și a traficului de droguri, consecințele agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei.
În urma unor negocieri intense, s-a constatat că există o susținere importantă din partea statelor membre cu privire la Regulamentul privind instrumentalizarea crizelor, președinția concluzionând că o abordare generală a Consiliului ar putea fi obținută în următoarele zile. Regulamentul reprezintă un instrument esențial care va asigura un management adecvat al situațiilor extraordinare din domeniul migrației, stabilind măsuri de solidaritate și sprijin de care statele membre pot beneficia.
Cu privire la dimensiunea externă a migrației, ministrul Afacerilor Interne a subliniat nevoia urgentă de măsuri care să reglementeze migrația în toate aspectele sale. A exprimat îngrijorare cu privire la situația debarcărilor numeroase cu care se confruntă, în ultima perioadă, autoritățile italiene, în insula Lampedusa, precizând că România va sprijini Italia, prin preluarea unor persoane aflate în nevoie de protecție, în baza angajamentelor existente.
Referitor la subiectul privind consecințele agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei, ministrul român al Afacerilor Interne a evidențiat eforturile întreprinse de România în sprijinul persoanelor deplasate din Ucraina ca urmare a războiului, exprimând susținerea pentru extinderea cu un an a aplicării protecției temporare introdusă prin Decizia (UE) 2022/382, în acord cu toate statele membre ale Uniunii Europene.
 
În cadrul prânzului de lucru, la care au participat și partenerii din țările Comitetului Latino-American pentru Securitate Internă (CLASI), reprezentantul României a evidențiat faptul că problematica traficului de droguri este un subiect foarte sensibil, cu ramificații puternice, context în care cooperarea este necesară mai mult decât oricând. A menționat necesitatea dezvoltării și consolidării acțiunilor comune atât pentru combaterea fenomenului de către autoritățile de aplicare a legii, cât și pentru prevenirea consumului.
În contextul reuniunii, domnul Cătălin Predoiu, viceprim-ministru, ministrul Afacerilor Interne, a avut discuții cu doamna Ylva Johansson, comisarul european pentru afaceri interne, precum și cu omologii din Spania, domnul Fernando Grande-MarlaskaGómezşi Bulgaria, domnul KalinStoyanov. În cadrul întâlnirilor au fost abordate subiecte de interes comun, evidențiind obiectivele României, pe palierul afacerilor interne.
 
Ministrul Afacerilor Interne a declarat la finalul reuniunii, pe baza pozițiilor susținute în Consiliul JAI, următoarele:
 
„Consiliul JAI a agreat un important regulament privind migrația, mai precis privind gestionarea situațiilor de criză. Acest regulament face parte dintr-un „pachet” de 5 regulamente privind migrația, care vor constitui noul cadru legislativ al UE privind migrația, cadru legislativ aflat în negocieri de nu mai puțin de 8 ani la nivelul instituțiilor europene. Celelalte patru regulamente sunt în dialog la nivelul Parlamentului European. Recent, Parlamentul European a blocat discuțiile pe celelalte patru regulamente, condiționând adoptarea lor de deblocarea la nivelul Consiliului JAI a discuțiilor pe cel de-al cincilea, regulamentul de criză agreat ieri, astfel încât Parlamentul să dezbată și să adopte împreună toate cele 5 regulamente interconectate privind migrația. De aceea, discuția de ieri a Consiliului JAI a fost importantă, pentru că a deblocat practic întregul proces la nivelul Parlamentului European. Foaia de Parcurs privind adoptarea noului cadru legislativ la nivelul UE privind migrația prevede aprobarea tuturor regulamentelor cel târziu în luna februarie a anului 2024.
Migrația ilegală a devenit o provocare şi un test pentru întreaga Uniune Europeană. Acest dosar, ca și alte dosare europene importante de interes pentru România, va fi şi vor fi rezolvate cu succes doar prin unitatea și solidaritatea Statelor Membre. România a demonstrat această solidaritate şi este gata să sprijine statele membre aflate sub presiune, cum este astăzi Italia. România și-a demonstrat eficiența în protecția frontierelor şi politica de azil şimigraţieşi este gata să pună la dispoziție expertiza sa, de exemplu pe cea privind procedurile de azil şi returnare, domeniu în care a fost deja solicitată în acest sens de un important stat membru al UE.

Dimensiunea externă a migrației – respectiv abordarea fenomenului chiar în ţările de origine pe bază de cooperare cu acestea – este cheia succesului pe termen scurt şi mediu în reducerea migraţiei ilegale. Dar suportul pe care UE îl va acorda terţelor țări de origine trebuie să fie însoţit de garanţiişi măsuri care să ne asigure că acest suport ajunge la destinaţieşi că ţărileterţe vor livra rezultate palpabile în reducerea migraţiei ilegale. Trebuie să ne asigurăm că banii plătitorilor de taxe europeni sunt folosiţi efectiv şi cu rezultate concrete în reducerea migraţiei în cadrul viitoarelor acorduri de cooperare cu terţe state de origine ale fenomenului migraţionist.
 
În ceea ce priveşte combaterea drogurilor, aşa cum am subliniat în repetate rânduri, un fenomen global trebuie combătut global, prin cooperare. Noi am început şi vom intensifica acasă lupta cu drogurile pe toate palierele până când vom pune sub control şi vom reduce drastic fenomenul sub toate aspectele – producţie, trafic, consum. Dar, în acelaşi timp, vom fi foarte activi în cooperarea cu statele membre ale UE şi nu numai, prin schimb de informaţii privind producătorii şitraficanţii de droguri, şi prin operaţiunipoliţieneşti transfrontaliere, care vor sprijini combaterea şi la noi în ţară. Ne vom lua aliaţi puternici în lupta cu drogurile în România. Iar la nivel european şi global vom fi aliaţi de nădejde în lupta cu drogurile. Iată de ce, pasul făcut astăzi prin agrearea declarației interguvernamentale cu 14 ţări din Comitetul Latino-American pentru Securitate Internă (Argentina, Bolivia, Chile, Costa Rica, Republica Dominicană, Ecuador, El Salvador, Mexic, Panama, Paraguay, Peru, Uruguay, Columbia și Honduras) a creat un nou instrument în lupta globală cu drogurile. Foarte mulţi producători pe scară largă sunt plasaţi în ţările din America Latină şi acordurile semnate astăzi au în vedere această realitate.
 
În ceea ce priveşte sprijinul acordat refugiaţilor din Ucraina, România este în prima linie şi acest lucru contează şi va conta nu numai pentru respectul nostru de sine, ca naţiune europeană sincer solidară cu cei aflaţi în nevoie, nu numai pentru prestigiul şireputaţia noastră în lumea euroatlantică, ci şi pentru interesele pe termen lung ale ţării noastre. Lucrările acestui Consiliu JAI, care au implicat negocieri complicate până în ultimul moment, inclusiv pe parcursul şedinţei, au demonstrat încă odată resursele inepuizabile ale diplomaţiei constructive şi inteligente, cea mai eficientă cale pentru fiecare stat membru de a-şi atinge interesele. Conceptul european şi spiritul european funcționează în acest fel, cu toate dificultățile inerente de parcurs în orice dosar.
 
În sfârşit, în marja JAI am avut o serie de întâlniri bilaterale cu miniştrii bulgar, KalinStoyanov, şi spaniol, Fernando Grande-MarlaskaGómez, acesta din urmă reprezentând preşedinţia rotativă în exerciţiu, dar şi cu comisarul Johansson, iar cu o zi înainte de JAI, în cadrul unei reuniuni informale, am purtat discuţii cu Vicepreşedintele Comisiei Europene, MargaritisSchinas, ministrul de Interne croat, DavorBozinovic, şi, nu în ultimul rând, cu ministrul austriac Gerhard Karner. În toate aceste întâlniri am abordat subiectele inclusiv din perspectiva intereselor noastre de ţară, şi apreciez că fiecare dintre aceste întâlniri reprezintă tot atâtea elemente de sprijin pentru interesele noastre imediate şi de perspectivă.”