MApN Avionul IAR-93 în dotarea aviaţiei României

În data de 28 mai 2014, la Câmpia Turzii a avut loc ceremonia de predare-primire a aeronavei IAR-93 cu numărul de bord 206 între Muzeul Naţional al Aviaţiei din România şi Muzeul Militar al Forţelor Armate din Republica Slovenia
Prin efortul comun al ARPIA, Forţelor Aeriene Române şi al partenerului sloven, avionul a fost restaurat şi pregătit pentru ultima sa misiune de reprezentare a Forţelor Aeriene Române la Muzeul Militar din Republica Slovenia.
 
Avionul IAR-93 nr. 206
 
IAR-93 nr. 206, cu seria de fabricaţie 93186206, a fost livrat Aviaţiei Române în data de 25 decembrie 1986. S-a aflat în serviciul operaţional al Regimentului 67 Vânătoare-Bombardament de la Craiova, iar între 1996 şi 1997 a intrat în dotarea Grupul 49 Vânătoare-Bombardament de la Ianca. Ulterior, avionul a ajuns la Muzeul Naţional al Aviaţiei din România, la Secţia de Istoria Rachetelor „Hermann Oberth” de la Mediaş, de unde a fost preluat şi restaurat, în anul 2013, în Baza 71 Aeriană de la Câmpia Turzii.
La 4 aprilie 2006, Ministerul Apărării Naţionale din România şi Ministerul Apărării din Republica Slovenia au semnat un acord privind cooperarea în domeniul apărării. Conform acestui acord, unul dintre domeniile de cooperare îl reprezintă activităţile de promovare a tradiţiilor militare ale celor două ţări.
În anul 2012, la solicitarea Ministerul Apărării din Republica Slovenia au fost demarate procedurile de obţinere a aprobărilor necesare pentru donarea unui avion IAR-93 de fabricaţie românească, ca emblemă reprezentativă a industriei aeronautice din țara noastră.
Aeronava cu nr. 206, care şi-a încheiat cu succes serviciul în Forţele Aeriene Române în anul 1997, prin eforturile comune ale Bazei 71 Aeriană Câmpia Turzii, a membrilor asociaţiei ARPIA şi a partenerului din Republica Slovenia a fost recondiţionată şi a primit o ultimă misiune, aceea de a reprezenta Forţele Aeriene Române în Muzeul Militar al Forţelor Armate din Republica Slovenia.
 
 
Avionul IAR-93
în dotarea aviaţiei României
 

Pentru înlocuirea avioanelor MiG-15 aflate în serviciul Armatei Române la sfârşitul anilor ’60, în România au fost identificate resursele realizării unui aparat de zbor de vânătoare-bombardament. Avionul trebuia să fie subsonic, polivalent, capabil de a efectua atât misiuni de luptă aeriană contra avioanelor subsonice şi a rachetelor de croazieră, cât şi misiuni de atac la sol.
În acest mod a luat naştere programul YUROM, semnat între România şi Iugoslavia la 20 mai 1971. Deoarece Iugoslavia avea un potenţial industrial similar privind realizarea proiectului prototipurilor, s-a stabilit construirea unei serii de 200 de bucăţi pentru fiecare ţară.
Astfel, începând cu anul 1975, întregul program de care se ocupa partea română a fost transferat de la Întreprinderea Reparaţii Avioane Bacău la Întreprinderea Avioane Craiova, fondată la 7 aprilie 1972 special pentru producţia în serie a avionului IAR-93. În 1974, tot la Craiova a fost creat Centrul de Încercări în Zbor (C.Î.Z.) care avea ca sarcină testarea în zbor a avioanelor construite în România, în special a avionului IAR-93 şi, ulterior, a avionului IAR-99.
În anul 1981, a fost încheiată proiectarea avioanelor de serie, care aveau structura şi sistemele conforme cu specificaţiile iniţiale şi includeau îmbunătăţiri din punct de vedere aerodinamic, fiind echipate cu motoare Viper cu postcombustie.
IAR-93 a intrat în serviciul operaţional în 1981, în cadrul Regimentului 67 Vânătoare-Bombardament de la Craiova, cu șase avioane livrate şi 10 piloţi certificaţi.
Prima ieşire simplă comandă în cadrul unităţii a fost efectuată în data de 14 noiembrie 1981, de locotenent-colonelul Paul Alexandrescu. La sfârşitul anului 1982, erau în serviciu 23 de avioane şi existau 27 de piloţi care făcuseră trecerea pe acest tip de avion. Până în aprilie 1987, alte 24 de avioane au fost livrate Regimentului 67 Vânătoare-Bombardament.
Avioanele IAR-93 nu au participat la conflicte armate, însă au asigurat continuitatea pregătirii în zbor a piloţilor. Între 1996 şi 1997, unsprezece monolocuri şi trei bilocuri IAR-93 au fost transferate la Grupul 49 Vânătoare- Bombardament de la Ianca.
În România, avionul IAR-93 şi-a încheiat cariera operaţională în aprilie 1998. Avioanele au fost timp de 15 ani stocate la Craiova, o parte au fost casate, iar 17 au fost expuse în diferite locuri din ţară. Dintre acestea, avionul IAR-93 nr. 157 a fost donat, în anul 2006, Muzeului de Aviaţie din Košice, Slovacia.
 

Date tehnice ale avionului IAR-93
Performanţe:
Viteza maximă – 1.130 km/h la 0 m; viteza de croazieră – 730 km/h la 7.000 m; viteza de ascensiune: 34 m/s fără postcombustie, 66 m/s cu postcombustie; plafon – 13.000 m; distanţă de decolare – 1.100 m cu trecere peste obstacol de 15 m; distanţă de aterizare – 1.650 m cu trecere peste obstacol de 15 m.
Mase:
Gol echipat – 6.150 kg; maximă decolare – 10.326 kg.
Dimensiuni:
Anvergura – 9,63 m; lungime totală – 14,88 m; înălţime 4,45 m; suprafaţa portantă – 26 m².