ECRT Conservarea mediului şi a identităţii etnografice, esenţiale pentru turismul rural

COMUNICAT DE PRESĂ

09 octombrie 2012

ECRT: Conservarea mediului şi a identităţii etnografice, esenţiale pentru turismul rural

"Oamenii secolului al XXI-lea caută tot mai mult un colţ de natură unde să-şi petreacă vacanţele. Satele româneşti - bogate în tradiţii, istorie şi natură - oferă experienţe variate celor care încearcă să-şi regăsească rădăcinile, celor în căutare de relaxare sau odihnă activă, ori de cultură locală şi de experimentarea stilului de viaţă rural. În aceste condiţii, conservarea mediului şi a identităţii etnografice sunt esenţiale pentru turismul rural", a declarat Cristian Bărhălescu, secretar de stat pentru turism în Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, cu ocazia deschiderii Congresului Europea de Turism Rural (ECRT), care are loc, pentru prima dată în România (la Piatra-Neamţ), în perioada 7-10 ocombrie a.c.
evenimentul având ca tematică "Turismul inovativ, o nouă viaţă pentru zonele rurale", a adus laolaltă peste 200 de participanţi interesaţi de turismul rural din 26 de ţări.

În prima parte a Cogresului, reprezentanţi ai diverselor asociaţii de profil din Europa au prezentat situaţia turismului rural din propria ţară. Printre aceştia, Marilena Stoina, preşedinte onorific al Asociaţiei Naţionale de Turism Rural, Ecologic şi Cultural (ANTREC), a vorbit despre evoluţia din ultimii 20 de ani a turismului rural şi ecologic din România, de la câteva pensiuni care funcţionau disparat la începutul anior ' 90 la cele peste 5.000 de pensiuni înregistrate oficial în prezent. Majoritatea lor au ales să se asocieze, începând din anul 1994, odată cu înfiinţarea ANTREC România, iar în anul imediar următor s-au afiliat Federaţiei Europene de Turism Rural (EuroGites).

Prezentările din cea de-a doua parte a Congresului s-au axat pe tema "concepte inovative", fiind aduse în discuţie subiecte precum: dezvoltarea lanţurilor locale în beneficiul turismului rural (o abordare este aceea ca un număr cât mai mare de producători locali să fie, practic, furnizori de produse/servicii pentru turişti sau pentru cei care cazează turişti); valoarea experienţei şi exploatarea ei (de exemplu, prin solicitarea, de la clienţi, a unei minime evaluări a perioadei de şedere a acestora în unităţi de primire agroturistice, în ideea că, numai cunoscând aşteptările vizitatorilor, poate fi îmbunătăţită oferta turistică); unelte specifice tehnologiei informatice (IT), care pot fi utilizate în acest sector, precum aplicaţiile sau site-urile care să coaguleze oferta de turism rural dintr-o anumită regiune sau ţară; rolul marketingului şi promovării, conceptul de brand-umbrelă (cum este şi brandul naţional de turism al României) şi de sub-branduri.

Următoarele sesiuni ale congresului se vor referi la păstrarea comunităţilor rurale şi a tradiţiilor prin intermediul turismului şi la turismul rural în lumea internetului şi a noilor medii de comunicare. Totodată, vor fi organizate simultan seminarii pe teme specifice turismului rural, referitoare la moştenire culturală, natură, gastronomie.

*    *    *

 Aflat la cea de-a patra ediţie, congresul are peste 250 de invitaţi, din fac parte specialişti din domeniul turismului din ţară şi din străinătate, reprezentanţi ai asociaţiilor de profil şi ai autorităţilor publice centrale şi locale. Pe durata manifestării, este organizat şi un târg internaţional de turism rural, unde vor fi prezentate oferte ale agenţilor economici din domeniu şi produse tradiţionale.
Obiectivul principal al congresului este de a prezenta participanţilor bune practici şi exemple de succes înregistrate în domeniul turismului rural, care au contribuit la o dezvoltare rapidă a industriei turistice în ţări din Europa şi din lume, precum şi modalităţi prin care turismul rural s-a integrat şi adaptat rapid cerinţelor pieţei turistice mondiale.

Întregul eveniment este susţinut de EuroGites (Federaţia Europeană de Turism Rural şi Agroturism), Asociaţia Naţională de Turism Rural, Ecologic şi Cultural România (ANTREC România şi filiala Piatra Neamţ), Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, Consiliul Judeţean Neamţ, Primăria Piatra-Neamţ, Agenţia de Dezvoltare Regională Nord-Est, Camera de Comerţ şi Industrie Piatra-Neamţ.
 
Biroul de presă