Modificări legislative în domeniul amenajării teritoriului şi urbanismului

Guvernul a adoptat, în şedinţa de astăzi, la propunerea Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului, Ordonanţa pentru modificarea si completarea Legii nr.350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul.

Propunerea legislativă se încadrează în seria de acţiuni pe care Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului le realizează în vederea reformării legislaţiei şi a practicilor din domeniul urbanismului în scopul atingerii obiectivelor de dezvoltare urbană durabilă, creştere a calităţii vieţii şi regenerare integrată a localităţilor României. Prevederile ordonanţei intenţionează să clarifice elementele legislative şi să stopeze practicile negative care au dus la situaţia actuală: difuzia problematicii planificării teritoriale între departamente diferite ale deciziei (lucrări publice, cultură, turism, urbanism, autorizare, integrare europeană, circulaţie, etc.), dificultatea relaţiei de coordonare, lipsa exerciţiului în promovarea interesului public, lipsa profesioniştilor sau lipsa de cultură de specialitate a personalului implicat.

Prin această ordonanţă se urmăreşte corelarea cu legea administraţiei publice în privinţa atribuţiilor autorităţilor administraţiei publice privind domeniul urbanismului şi consolidarea procesului de planificare teritorială strategică şi integrată.

Astfel, sunt aduse clarificări privind responsabilităţile instituţiilor administraţiei publice şi altor organisme implicate în procesul de avizare şi aprobare a documentaţiilor de amenajarea teritoriului şi urbanism. O modificare importantă o constituie reducerea drastică a posibilităţilor privind modificarea documentaţiilor de urbanism aprobate şi introducerea explicită a tematicii protecţiei peisajelor naturale şi culturale pentru domeniile amenajării teritoriului şi urbanismului. Ordonanţa aduce precizări privind posibilitatea asigurării furnizării în comun a serviciilor publice privind planificarea urbană şi teritorială, eliberarea certificatelor de urbanism şi a autorizaţiilor de construire pentru comunele care nu îşi pot organiza structuri de specialitate în domeniul urbanismului şi amenajării teritoriului.

Având în vedere că dezvoltarea durabilă şi coerentă a teritoriului naţional este în primul rând o responsabilitate a autorităţilor adminsitraţiei publice, a fost consolidat rolul acestora privind planificarea şi controlul dezvoltarii. În acest sens, sunt stabilite competenţele de iniţiere a elaborării documentaţiilor de amenajarea teritoriului şi urbanism pentru autorităţile administraţiei publice locale, Guvernului, respectiv ministerelor de specialitate, excepţiile fiind foarte clar precizate. Ţinând cont de numeroasele cazuri de abuzuri privind construirea fără încadrarea în regulamentele de urbanism aprobate, prin lucrări neautorizate integral sau care nu respectă autorizaţia, ordonanţa introduce dispoziţii privind imposibilitatea iniţierii şi/sau aprobării a unor documentaţii de urbanism care au ca scop intrarea în legalitate a unor construcţii edificate fără autorizaţie de construire sau care nu respectă prevederile autorizaţiei de construire. În acest mod se intoduce o rigoare suplimentară prin eliminarea practicilor care pot pune în pericol siguranţa cetăţenilor, sănătatea publică şi rezistenţa imobilelor la seisme. Totodată prin aceste modificări nu va mai fi premisă modificarea haotică a regulamentului de urbanism.

Măsura este justificată datorită faptului că această prevedere face imposibilă respectarea Directivei 2001/42/CE a Parlementului European şi a Consiliului privind evaluarea efectelor anumitor planuri şi programe asupra mediului şi Directiva 85/337/CEE a Consiliului privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice şi private asupra mediului, directive ce impun ca statul să îşi ia toate măsurile necesare anterior realizării investiţiilor şi nu post factum.

Întrucât din cauza lipsei resurselor financiare şi vechimii planurilor urbanistice generale, nu se pot elimina complet posibilităţile de finanţare privată a planurilor de urbanism zonale, au fost reduse şi clarificate tipurile de zone pentru care pot fi făcute acestea, anume zone ce generează dezvoltare şi locuri de muncă: parcuri industriale, parcuri comerciale, parcuri tehnologice, noi cartiere rezidenţiale, infrastructura de transport.

Ordonanţă tratează şi problematica acelor localităţi /comune care nu pot asigura organizarea structurii de specialitate în domeniul urbanismului şi amenajării teritoriului, prin prevederea posibilităţii asigurării furnizării în comun a serviciilor publice privind planificarea urbană şi teritorială, eliberarea certificatelor de urbanism şi a autorizaţiilor de construire în cadrul unor asociaţii de dezvoltare intercomunitară constituite în condiţiile legii. De asemenea, sunt aduse precizări şi clarificări atât asupra posibilităţilor de ocupare a funcţiei de arhitect-şef, cât şi asupra activităţii acestuia fiind de asemenea precizate şi atribuţiile principale ale structurii de specialitate conduse de arhitectul-şef.

Având în vedere obligaţiile asumate faţă de Comisia Europeană privind clarificarea şi reducerea termenelor privind realizarea unor investiţii, ordonanţa stabileşte termenul în care autoritatea publică locală este obligată să se pronunţe asupra aprobării sau respingerii unei documentaţii de amenajare a teritoriului sau de urbanism la maxim 30 de zile, prevederea având ca obiect simplificarea procedurilor birocratice şi a timpilor de aşteptare.

De asemenea, ordonanţa clarifică unele aspecte privind obiectul activităţilor de amenajare a teritoriului şi urbanism. Astfel, este recunoscut caracterul de activitate specifică în amenajarea teritoriului şi urbanism pentru cercetarea, constituirea, întreţinerea, extinderea şi dezvoltarea bazei de date urbane şi teritoriale standardizate şi compatibile, elaborarea strategiilor, politicilor şi programelor de dezvoltare urbană şi teritorială, elaborarea documentaţiilor de amenajarea teritoriului şi a celor de urbanism. Ordonanţa introduce precizări explicite privind gestionarea şi protejarea peisajului natural şi cultural, în conformitate cu Legea nr. 451/2002 pentru ratificarea Convenţiei europene a peisajului, adoptată la Florenţa la 20 octombrie 2000, care stabileşte cadrul şi oferă reperele pentru integrarea peisajului inclusiv în politicile de amenajarea teritoriului şi urbanism.

Biroul de presă