Memoriu transmis către Ministerul Mediului de către Alexandra Hillebrand-Voiculescu

Domnului Barna Tánczos, Ministrul al Mediului, Apelor şi Pădurilor,

 
 

În atenţia:

Dlui Gabriel Teodosie Marinov, Guvernator al Administraţiei Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, Dnei Adi Croitoru, Preşedinte al Agenţiei Naţionale pentru Arii Naturale Protejate, Dnei Manuela Popovici, Şef Serviciu Teritorial Constanţa, al Agenţiei Naţionale pentru Arii Naturale Protejate Dlui Florin Diaconu, Comisar General al Gărzii Naţionale de Mediu, Dlui Marian Rîşnoveanu, Garda de Mediu Constanţa, Dlui Mihail Fâcă, Preşedinte al Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului, Dlui Celzin Latif, Director Executiv al Agenţiei pentru Protecţia Mediului – Constanţa, Dlui Laszlo Barabas, Director General al Administraţiei Naţionale Apele Române, Dlui Vasile Lumînare, Primar al Comunei Corbu, jud. Constanţa,

 

 
Stimate domnule Ministru Barna Tánczos,
 
Vă înștiințez prin prezenta, faptul că pe plaja Corbu (com. Corbu, jud. Constanţa) este în plină desfăşurare un şantier de mari proporţii care încalcă flagrant reglementările legislaţiei de mediu în vigoare, respectiv a OUG nr.57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.49/2011 şi Legea nr.220/2019.
Plaja Corbu-Vadu este ultima plajă sălbatică din România. Aprobarea şi implementarea proiectului Sat
pescăresc şi a oricărui alt proiect de construcţii pe aceste plaje sau în imediata lor vecinătate determină:

1.din punct de vedere al protecţiei mediului:

1. distrugerea parţială iremediabilă a două situri Natura2000 (ROSCI0065 Delta Dunării şi ROSPA0031 Delta Dunării și Complexul Razim – Sinoie);
2. distrugerea parţială a unuia dintre puţinele situri din România ce aparţin patrimoniului mondial

natural UNESCO (Delta Dunării este sit UNESCO din anul 1991; vezi Fig.1);

3. afectarea semnificativă a sitului Natura2000 (ROSPA0060 Lacurile Taşaul şi Corbu) şi a rezervaţiei ştiinţifice 2.348 Corbu-Nuntaşi-Istria, ambele aflate în proximitatea amplasamentului proiectului Sat pescăresc;

2. din punct de vedere peisagistic: distrugerea iremediabilă a ultimei plaje sălbatice din România (plaja Corbu-Vadu);
3. din punct de vedere turistic: scăderea numărului de turişti din zonă.
4. din punct de vedere al dezvoltării zonei: scăderea numărului de turişti va atrage după sine stagnarea dezvoltării zonei şi implicit scăderea bunastării localnicilor.

 
Aceste construcţii vor reprezenta un precedent în sensul distrugerii mediului şi al ignorării bunăstării comunităţii locale în beneficiul unui grup mic de persoane, dând cale liberă realizării altor proiecte similare.
Având în vedere cele de mai sus, şantierul de pe plaja Corbu trebuie oprit cât mai repede, trebuie luate măsurile de reconstrucţie ecologică, pentru ca plaja să fie readusă la starea sa iniţială şi trebuie revenit asupra PUZ-urilor aprobate referitaore la construcţii pe plaja Corbu-Vadu. În plus, trebuie identificate soluţii alternative favorabile investitorilor în proiectele de construcţie.
 

În continuare, urmează un memoriu în care contest rezultatele Studiului De Evaluare Adecvată Pentru Proiectul Construire 18 Corpuri Colective Cu Regim De Înălţime P+1e, Dezmembrare Teren, Branşamente Utilităţi Şi Organizare De Şantier, elaborat de SC Wildlife Management Consulting SRL (Autori: Lector dr. Ana Corpade; Conf. dr. Dan Traian IONESCU; Lector dr. Oana Viorica DANCI; Biolog Călin Hodor).

MEMORIU

PENTRU OPRIREA ŞANTIERELOR DE PE PLAJA CORBU-VADU
 
Pe plaja Corbu (com. Corbu, jud. Constanţa) inclusă în aria naturală protejată de interes naţional Corbu- Nuntași-Istria (cod arie natural protejată 2.348) declarată rezervaţie ştiinţifică şi care face parte din Rezervaţia Biosferei Delta Dunării (declarată sit Natura2000 având codul ROSCI0065, conform OM nr.776/2007 şi sit al patrimoniului mondial UNESCO având codul naţional INHA şi codul INSPIRE ROWHS0001) şi care se suprapune cu situl Natura2000 de protecţie avifaunistică ROSPA0031 Delta Dunării și Complexul Razim   – Sinoie, este în plină desfăşurare şantierul de mari proporţii prin care se doreşte construirea unui Sat pescăresc constând în 24 de clădiri (18, în prima fază + 6, în faza a doua). Acest şantier şi construcţiile vor avea impact major asupra obiectivelor protejate reprezentate de habitat, specii de plante şi specii de animale (în special, reptile şi păsări care iernează şi/sau cuibăresc în acest areal). Şantierul şi proiectul de construcţie încalcă flangrant reglementările legislaţiei de mediu în vigoare, respectiv a OUG nr.57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.49/2011 şi Legea nr.220/2019.
 
PUZ-ul a fost aprobat iar autorizaţiile de construcţie au fost eliberate de către Consiliul Local al comunei Corbu (CL-Corbu) şi respectiv de către instituţiile competente, pe baza STUDIULUI DE EVALUARE ADECVATĂ pentru proiectul CONSTRUIRE 18 CORPURI COLECTIVE CU REGIM DE ÎNĂLŢIME P+1E, DEZMEMBRARE TEREN, BRANŞAMENTE UTILITĂŢI ŞI ORGANIZARE DE ŞANTIER, elaborat de SC WILDLIFE MANAGEMENT CONSULTING
SRL (Autori: Lector dr. Ana Corpade; Conf. dr. Dan Traian IONESCU; Lector dr. Oana Viorica DANCI; Biolog Călin Hodor).
Acest studiu de evaluare şi concluziile sale contrazic flagrant realităţile din teren, fiind realizat pe baza unei literaturi ştiinţifice vechi, ale căror date nu mai concordă cu situaţia actuală din teren (cea mai nouă referinţă bibliografică datează din anul 2009). În plus, studiul de evaluare adecvată în discuţie conţine nenumărate inadvertenţe, fapt care a fost de natură să ducă în eroare CL-Corbu şi instituţiile/organismele competente, acestea aprobând PUZ_ul şi eliberând autorizaţiile de construcţie nefondat.
În continuare evidenţiez doar câteva dintre inadvertenţele şi datele false pe care le conţine STUDIUL DE EVALUARE ADECVATĂ pentru proiectul CONSTRUIRE 18 CORPURI COLECTIVE CU REGIM DE ÎNĂLŢIME P+1E, DEZMEMBRARE TEREN, BRANŞAMENTE UTILITĂŢI ŞI ORGANIZARE DE ŞANTIER:
 

1. Pag. 10 (Introducere):

„Studiul evaluează impactul proiectului asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar din zona proiectului (ROSPA0031 şi ROSCI0065).”
Observaţie: Amplasamentul construcţiilor se află şi în proximitatea ariei naturale protejate de interes comunitar, sit de protecţie avifaunistică ROSPA0060, Lacurile Taşaul-Corbu şi a rezervaţiei ştiinţifice 2.348 Corbu-Nuntaşi-Histria. Impactul proiectului de construire asupra acestor arii naturale protejate nu este evaluat.

2. La pag. 11 (1. Informații privind proiectul. Descrierea şi obiectivele acestuia):

„În acest context, se apreciază ca fiind esenţială dezvoltarea unor proiecte rezidențiale în imediata vecinătate a litoralului, care să poată contribui la crșeterea calității locuitorilor din zonă. O condiţie pentru reuşita oricărui proiect de acest gen este aceea de a identifica modalităţile prin care resorturile funcţionale pot sa-si îndeplinească și obiectivele socio -economice, dar în acelșai timp sa rezoneze și cu exigenţele principiilor de integrare peisagistică şi de mediu (dat fiind faptul ca un astfel de proiect este concomitent un liant spaţial, dar si o formă de restructurare teritorială.)”
Observaţie: plajele Corbu-Vadu sunt ultimele plaje din România rămase neantropizate. Plaja 2Mai-Vama Veche a fost distrusă prin construirea masivă din ultimele decade. Distrugerea plajelor sălbatice, pe lângă impactul nefast semnificativ asupra mediului, va aduce după sine migrarea unui segment reprezentativ de turişti

către plajele din Bulgaria, rămase sălbatice şi conservate în această stare de autorităţi şi implicit, privarea localnicilor de oportunităţi care le-ar îmbunătăţi calitatea vieţii.

3. La pag. 16-19 (cap. 2. Localizarea geografică și administrativă, cu precizarea coordonatelor Stereo 70):

„Terenul este liber de construcţii, nu este utilizat agricol şi figura înaintea reglementării prin PUZ ca teren neproductiv.”[...] „De asemenea, în proximitatea amplasamentului sunt şi turbine eoliene.”
Observaţie: Este evident că terenul este liber de construcţii şi neutilizat, deoarece reprezintă arie naturală protejată.
Cele mai apropiate turbine eoliene se află spre Sud, la distanţa de mai mult de 2 km de obiectivul proiectului în discuţie, şi sunt în număr foarte mic (mai precis doar două, după cum se vede şi din Foto 2 a proiectului), iar cea mai apropiată fermă de eoliene de mari dimensiuni este cea de la Cogealac, la o distanţa de mai mult de 20 km de obiectivul proiectului.

4. La pag. 21 (cap.3. Modificările fizice ce decurg din proiectșui l care vor avea loc pe durata diferitelor etape de implementare a proiectului, Etapa de construcţie):

Se propune „construirea a 18 corpuri de locuinţe colective, fiecare corp fiind format din câte 8 apartamente (4 apartamente/cuplate /Parter şi 4 apartamente/cuplate /Etaj 1) cu regim maxim de înălţime P+1E, utilizări funcţionale - locuire sezonieră şi permanentă.
Pe amplasament se vor amplasa în total = 144 apartamente.”
La pag. 29 (Reţele edilitare, Alimentarea cu apă) se specifică faptul că:
„În prima etapă se vor executa 30 corpuri de locuinţe colective P+1E, fiecare format din 8 apartamente. În total vor fi 240 apartamente.”
Observaţie: Contradicţie: proiectul propune construirea a 18 corpuri de locuinţe NU a 30 de corpuri de locuinţe. Vor fi 144 de apartamente sau 240 de apartamente? Orice apartament exercită o presiune în plus asupra mediului.
În plus, construirea mai multor corpuri de clădiri contrazice chiar specificaţiile cap. 7. Cerințele legate de utilizarea terenului, necesare pentru execuția proiectului (pag. 39):
„Se propun următoarele zone de utilizare a terenului pe amplasamentul în suprafaţă de 19648.00 ha:

• teren cu suprafaţa de 18642.59 mp, pentru construirea a 18 corpuri de locuinţe colective, fiecare corp fiind format din 8 apartamente (4 apartamente/cuplate /Parter şi 4 apartamente /cuplate/Etaj 1) cu regim maxim de înălţime P+1E, utilizări funcţionale - locuire sezonieră şi permanentă. Pe amplasament se vor amplasa în total = 144 apartamente.
• Teren cu suprafaţa de 1005.41mp - cedat pentru circulaţii, conform PUZ;
• Teren cu suprafaţa 648.24mp - liber pentru construcţii.”

5. La pag. 24 (Structura de rezistenţă a clădirilor):

„Accesul de la parter la etaj se va face printr-o scară exterioară susţinută de stâlpi metalici, iar accesul de la etaj la pod se va face în interior, prin intermediul unei scări din beton armat.”
Observaţie: Faptul că se prevede şi construcţia podurilor contrazice regimul de construcţie P+1E, pentru care s-au eliberat autorizaţiile de construcţie. O clădire cu pod are regim P+1E+M (unde M reprezintă mansarda).

6. La pag. 25 (Căi de acces):

„Amplasamentul este deservit de căi de circulaţie perimetrale existente, respectiv drumul de exploatare DE613 cu prelungire DE608, DE580, DE547 cu prelungire DE576. Nu se amenajează alte căi de acces. Proiectul presupune însă amenajarea aleilor de circulaţie interioare conform PUZ aprobat.” [...]
„Accesul şi parcarea autovehiculelor în incinta parcelelor se va face din căile de circulaţie ce se vor amenaja.”
 
Observaţie: Este prevăzută deci amenajarea de căi de circulaţie şi parcări, fapt cu impact negativ
semnificativ asupra mediului.

7. La pag. 27 (Organizare de şantier):

„Organizarea lucrărilor de şantier se va face pe platforma din zona de Nord a amplasamentului, pe terenul liber de construcţii Nr. 19, conform Plan Situaţie planşa A.02, cu suprafaţa de 648.24mp, în limitele incintei deţinute de titular. Împrejmuirea terenului de construire se va executa din tabla cutată cu h=2.0 m şi porţi de acces în şantier din cadre - profile de oţel cu plasă metalică, lăţimea de 6.0m.”
Observaţie: După cum se vede din pozele făcute în data de 05 Februarie a.c. pe care le anexez acestui memoriu, şantierul nu era împrejmuit la această dată.
În plus, şantierul încalcă Ordinul nr. 839 din 12 octombrie 2009 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, deoarece nu are afişat panoul de identificare a investiţiei.

8. La pag. 28 (Organizare de şantier):

„- la porţile de acces în şantier vor exista platforme de curăţare a pneurilor de noroi.”
Observaţie: La data de 05 Februarie a.c. când au fost realizate pozele anexate nu existau platforme de curăţare a pneurilor de noroi, aceea ce înseamnă că această măsura de reducere a impactului asupra mediului nu este respectată.

9. La pag. 29 (Alimentarea cu apă):

„În prima etapă se vor executa 30 corpuri de locuinţe colective P+1E, fiecare format din 8 apartamente. În total vor fi 240 apartamente.”
Observaţie: Studiul de evaluare adecvată a impactului asupra mediului este realizat pentru proiectul Construire 18 corpuri colective cu regim de înălţime P+1E, dezmembrare teren, branşamente utilităţi şi organizare de şantier” nicidecum pentru 30 de corpuri de locuinţe colective. Evaluarea impactului asupra mediului este realizată pentru 144 de apartamente, nu pentru 240 (vezi şi pag.21: cap.3 Modificările fizice ce decurg din proiectulși care vor avea loc pe durata diferitelor etape de implementare a proiectului . Etapa de construcţie).

10. La pag. 31 (Staţii de pompare):

„Vor fi necesare mai multe staţii de pompare. Acestea se vor amplasa în zonele de cotă minimă şi vor fi dimensionate funcţie de zonele pe care le vor deservi.
Staţia de pompare finală va refula apele în staţia de epurare Rompetrol Rafinare S.A.
În acest sens, beneficiarul a obţinut un aviz de principiu de la Rompetrol Rafinare S.A., prin care se comunica faptul ca statia de epurare poate primi debite suplimentare în vederea tratării. Ca variantă alternativă, pentru o primă etapă, se propune folosirea de bazine vidanjabile din materiale anticorozive, prietenoase cu mediul (plastic biodegradabil special, poliesteri armaţi cu fibră de sticlă etc.) care vor fi adaptate volumetric în functie de capacitatea dorită şi care asigură neinfiltrarea în sol, implicit în pânza freatică a apelor uzate.”
Observaţii: Studiul de evaluare adecvată nu ia în calcul deloc impactul asupra mediului pe care aceste staţii de pompare le vor avea asupra mediului, în condiţiile în care pentru construirea acestor staţii se va schimba utilizarea terenurilor după cum este specificat la pag. 41: „suprafeţele ocupate de reţelele edilitare nu sunt

ocupate definitiv şi nu se schimbă utilizarea terenurilor decât preepurare/epurare ape uzate, gospodarie ape).”

în cazul staţiilor de pompare (instalaţii

Faptul că în evaluarea impactului asupra mediului, nu sunt deloc luate în considerare aceste staţii de pompare reiese şi din absenţa oricărei referiri la staţiile de pompare în Tabelul 2. Indici tehnico-economici aferenţi planului de situaţie (pag.20). Aceste staţii de pompare sunt de natură să impacteze negativ semnificativ mediul, prin distrugerea iremediabilă a terenurilor pe care vor fi amplasate.

11. La pag. 34 (5. Resursele naturale ce vor fi exploatate din cadrul ariei naturale protejate de interes comunitar pentru a fi utilizate la implementarea proiectului)

„Pentru implementarea proiectului, nu se vor utiliza resurse din arii naturale protejate”
Observaţie: Afirmaţia conform căreia nu se vor utiliza resurse din arii naturale protejate este falsă, deoarece terenul pe care se preconizează construcţia complexului de locuinţe este localizat pe teritoriul a două arii naturale protejate situri Natura2000 [ROSCI0065 şi ROSPA0031 (vezi pag. 86, Figura 11. Amplasamentul

propus al celor două proiecte de construire a 6și 18 imobile (ovale negre) f ață de limitele ariilor protejate (linie verde – limita SCI, linie roșie – limita SPA)].
Acest teren reprezintă o resursă deosebit de importantă, care va fi distrusă odată cu implementarea proiectelor de construcţie.

12. La pag. 42 (12. Caracteristicile proiectului existente, propuse sau aprobate, ce pot genera impact cumulativ cu proiectul care este în procedură de evaluare și care poate afecta aria naturală protejată de interes comunitar):

„Zona este în plină dezvoltare imobiliară, prin urmare proiectul survine pe un fond ocupaţional de aceeaşi natură. În paralel cu proiectul propus, pe un amplasament situat la sud de cel vizat de prezentul proiect, se va dezvolta o investiţie similară, dar de amploare mai mica. Impactul cumulate al acestor proiecte este prezentat în cadrul capitolului C, punctul 2.”
Observaţie: În condiţiile în care habitatul este deja afectat, este îngrijorător faptul că în afară de acest proiect care are un imens impact asupra siturilor Natura2000 afectându-le direct (ROSCI0065 şi ROSPA0031) sau indirect (ROSPA0060 şi rezervaţia 2.348) mai este prevăzut încă un proiect similar. Realizarea acestor proiecte atrage distrugerea completă a habitatului 2110 din zona comunei Corbu şi simultan distrugerea ultimei plaje sălbatice din România.

13. La pag. 59 (2. Date despre prezenţa, localizarea, populaţia şi ecologia speciilor şi/sau habitatelor de interes comunitar prezente pe suprafaţa şi în imediata vecinătate a proiectului menţionate în formularul standard al ariei naturale protejate de interes comunitar. Specii de plante de interes comunitar. Rezultate luna iunie 2019):

„Toate releveele, cu excețipa celor din pătratele E1 surprind vegetație inclusă în asociația Artemisietum tschernievianae (arenariae) Popescu et Sanda 1977. Acestă asociație este edificatoare a habitatului 2110 – Dune mobile embrionare.
Acoperirea vegetației este scăzută 35 -75% și numărul speciilor din relevee este mic (22 specii), datorită degradării vegetației din cauza arării dunelor mobile embrionare și a turismului practicat în zonă.”
Observaţie: O acoperire cu vegetaţie de până la 75% nu poate fi considerată scăzută, ci mai degrabă reprezentativă. Din ultima frază a acestui paragraf înţelegem că habitatul a suferit deja o degradare în trecut, şi că în prezent se află în refacere, fapt care ar trebui să genereze măsuri mai drastice de protecţie/conservare respectiv de regenerare ecologică şi nicidecum activităţi de natură să antropizeze/deterioreze habitatul şi mai mult.

14. La pag. 61 (Specii de plante de interes comunitar. Rezultate luna iunie 2019):

„Numărul speciilor [de plante] identificate este mai scazut comparativ cu studiile elaborate în perioada 2013- 2014.
Impactul asupra acestui habitat este foarte mare datorită apropierii lui fțaă de plajă, acesta f    iind traversat de drumuri, fiind folosit ca loc de campare pentru corturi. Habitatul prezintă urme de degradare datorită depozitării deșeurilor menajere rezultate din turismul neorganizat. Mai mult, în luna iunie 2014 s-a constatat ararea acestui habitat.  Ararea  habitatului  duce  la  înrăutățirea  stării lui  de  conservare  și  la  menținerea  structurii  sale  într  -un stadiu incipient de dezvoltare, fără a putea atinge maturitatea habitatulușii eventual fixarea dunelor de nisip. Datorită strategiei competitive a speciilor care edifică acest habitat, el are capacitatea de a se reface în scurt timp, dar structura acestuia este puternic afectată de lucrările agricole realizate.”
La pag. 63 (acelaşi capitol):
„Impactul asupra acestui habitat este foarte mare datorită apropierii lui față de plajă, acesta fiind traversat de drumuri, fiind folosit ca loc de campare pentru corturi. Habitatul prezintă urme de degradare datorită depozitării deșeurilor menajere rezultate din turismul neorganizat. Mai mult, în luna iunie 2014 s-a constatat ararea acestui habitat. Ararea habitatului duce la înrăutțăirea stării lui de conservare și la menținerea structurii sale într -un stadiu incipient de dezvoltare, fără a putea atinge maturitatea habitatulușii eventual fixarea dunelor de nisip. Datorită strategiei competitive a speciilor care edifică acest habitat, el are capacitatea de a se reface în scurt timp, dar structura acestuia este puternic afectată de lucrările agricole realizate.”
Observaţie: Faptul că în perioada 2013-2019 asistăm la o scădere a numărului de specii de plante în arealul studiat este îngrijorător şi este datorat degradării habitatului ca urmare a activităţilor antropice

desfăşurate (arare, turism haotic etc.). Situaţia impune instaurarea de reglementări drastice în scopul reconstrucţiei ecologice, adică a readucerii terenului afectat la starea sa naturală iniţială, existentă înainte de acţiunile antropice. În procesul de monitorizare al acestor situri Natura2000, proces care ar trebui să se desfăşoare continuu conform legilor în vigoare, ARBDD în calitate de administrator cu colaborarea ANANP- Constanţa şi a autorităţilor locale (Primăria Comunei Corbu, Poliţia/Jandarmeria comunei Corbu) ar fi trebuit să sesizeze situaţia şi să ia măsurile necesare, respectiv să limiteze accesul în zonele afectate şi să instaureze reguli stricte de reconstrucţie ecologică, suplimentare celor prevăzute de legile în vigoare referitoare la protecţie/conservarea mediului.
Implementarea oricărui proiect de construcţie în zona vizată este evident de natură să distrugă iremediabil acest habitat deja afectat.

15. La pag. 72-73 (6. Relaţiile structurale şi funcţionale care creează şi menţin integritatea ariilor naturale protejate de interes comunitar):

„Cele două arii protejate de interes comunitar (SPA și SCI) cuprind un complex de ecosisteme acvatice și terestre, naturale și antropizate, sau cel puțin influențate antropic în ce privește structura lor. Așadar, există relații structurale și funcționale la toate nivelurile de organizare a materiei vii, inc lusiv la cel de specie, habitat, ecosistem. Interdependeța între specii și ecosisteme este una evidentă și toate acestea mențin integritatea structurală și funcțională a celor două situri. Spre exemplu, relațiile trofice, sub forma lanțurilor trofice, există atât la nivelul tipurilor majore de habitat, șciâtla nivelurile superioare de organizare, fie doar în cadrul ecosistemelor acvatice sau terestre, fie în ambele. Integritatea ariilor este una consistentă, mai ales prin existența deltei propriu-zise și a sistemelor lagunare, însă și prin alte tipuri de habitate, inclusiv de zone deschise (stepe, pajiști naturale) sau de pădure (păduri galerii, păduri de pe grinduri etc.). Se constată interdependențe chiar și între specii sau habitate diferite aparent, aparținând unor ecosisteme acvatice și terestre.”
Observaţie: Rezultă din acest capitol importanţa păstrării nealterate a tuturor habitatelor care se regăsesc în cele două situri (ROSCI0065 şi ROSPA0031). De asemenea, este specificate clar în acest paragraf relaţiile de interdependenţă dintre habitate şi speciile care utilizează aceste habitate pe de o parte şi cele dintre specii, sub forma relaţiilor trofice. Devine evident faptul că afectarea cât de mică a unui habitat atrage după sine dezechilibre ecologice, manifestate în primul rând prin pierderea de specii deci prin scăderea biodiversităţii, printr-un mecanism domino.
În contextul în care deja asistăm la o scădere a numărului de specii (vezi pag. 61) rezultat al acţiunilor antropice, trebuie întrerupte orice activităţi antropice în zonă şi trebuie luate măsuri urgente de reconstrucţie ecologică.

16. La pag. 84 (2. Evaluarea impactului. Potențialul impact din faza de construcţie, de operare şi de dezafectare):

„Impactul asupra habitatului 2110 Dune mobile embrionare, în faza de operare, constă în ocuparea cu construcții a unei suprafețe de 4465,80mp – aria construita la sol pt 18 corpuriși 3228,34 mp suprafață acces, parcări auto și terase, în total 7694,14mp (0,769414ha). Conform formularului standard, la nivelul Sitului Natura 2000  ROSCI0065  Delta Dunării,  suprafața ocupată  de  habitatul 2110  Dune mobile  embrionare este  de 1%  din suprafața sitului, adică 4540,37 ha, de unde rezultă faptul că procentul pierdut din habitatul 2110 Dune mobile embrionare este de 0,01694%. Considerăm acest procent ca nesemnificatșivi evaluăm impactul în faza de operare a proiectului propus asupra habitatului 2110 Dune mobile embrionare ca nesemnificativ.”
Observaţie:     Datele      utilizate      sunt      false:      conform      Fişei      Standard     Natura2000       actualizată
(https://natura2000.eea.europa.eu/Natura2000/SDF.aspx?site=ROSCI0065) şi a Fişei Standard Natura2000 descărcată de pagina de internet a Administraţiei Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării (https://ddbra.ro/reteaua- natura-2000-2/)               de               la               rubrica                Formulare               Standard               Natura            2000
(http://www.mmediu.gov.ro/app/webroot/uploads/files/Formulare_standard_SCI.pdf), în cadrul sitului ROSCI0065 Delta Dunării, habitatul 2110 Dune mobile embrionare ocupă 11,4 ha nicidecum 4.540,37 ha cum se afirmă în paragraful citat. Aceasta înseamnă că prin implementarea proiectului pentru care s-a efectuat evaluarea impactului asupra mediului (respectiv construirea a 18 clădiri + parcări şi căi de acces, ocupând în total 0,769414 ha) se va distruge definitiv 6,75% din acest habitat nu doar 1% cum susţin autorii evaluării.

17. La pag. 88 (Potențialul impact cumulativ):

„Astfel, suprafața maxim afectată din habitatul habitatului 2110 Dune mobile embrionare este de:

• 0,769414ha prezentul proiect;
• 0,2556 ha proiectul vecin.

Total:  1,021052  ha  posibil  a  fi  afectate  de  impactul  cumulativ,  adică  0,02248%  din  supțraafa nivelul sitului.”

 
 
habitatului la

Observaţie: având în vedere faptul că la nivelul întregului sit ROSCI0065 Delta Dunării, habitatul 2110 Dune mobile embrionare ocupă 11,4 ha (conform Fisei Standard Natura 2000 descărcată de pe pagina de internet a ARBDD şi de pe pagina https://natura2000.eea.europa.eu/Natura2000/SDF.aspx?site=ROSCI0065), înseamnă că cele două proiecte vor distruge 8,956% din acest habitat, nicidecum 0,02248% cum se afirmă.

18. La pag. 90 (D. Măsuri de diminuare a impactului proiectului asupra speciilor de păsări şi a habitatelor acestora):

„Pentru minimizarea efectelor asupra habitatelor de interes comunitar, se propun următoarele măsuri:

• depozitarea materialului săpat şi organizarea de şantier va evita mlaştinile, canaleșliealte zone de habitat natural din zona adiacentă proiectului;

[...]

• se  va  conserva  habitatul  de  interes  comunitar  2110  pe  teritoriul  sitului,  îndeosebi  prin  mețninerea  utilizării terenului ca pajiște și evitarea transformării lui în teren arabil;”

Observaţie: Conservarea habitatului de interes comunitar 2110 Dune mobile embrionare nu are cum să se realizeze, deoarece amplasamentul poiectului se află pe teritoriul acestui habitat şi aproape 9% din habitatul existent în ROSCI0065 (vezi punctul 17 al acestui Memoriu) va fi distrus iremediabil prin executarea construcţiilor ce vor cosntitui Satul pescăresc.
În plus, realizarea proiectului va afecta şi habitatele Natura2000 adiacente: 2130 Dune fixate cu vegetaţie herbacee perenă şi 2190 Depresiuni umede intradunale după cum reiese din 6. Relaţiile structurale şi funcţionale care creează şi menţin integritatea ariilor naturale protejate de interes comunitar (punctul 15 al acestui Memoriu)

19. Pag. 91-92 (Bibliografie selectivă consultată):

Observaţie: Literatura ştiinţifică de specialitate consultată este depăşită, cea mai recentă referinţă bibliografică ştiinţifică, datând din anul 2009. Acest lucru înseamnă că în desfăşurarea evaluării impactului proiectului asupra mediului au fost utilizate exclusiv date vechi, care pot să nu mai concorde cu situaţia actuală din teren [chiar în acest studiu este specificat faptul că în perioada 2013-2019 a scăzut numărul de specii de plante (Specii de plante de interes comunitar. Rezultate luna iunie 2019)].
 
Având în vedere argumentele enumerate, din care reiese clar faptul că habitatul 2110 Dune mobile embrionare este deja afectat ca urmare a acţiunilor antropice anterioare, devine evident faptul că nici o autorizaţie de construire de clădiri în această zonă (respectiv pe plajele Corbu şi Vadu) nu este legală.