Memorandum de aprobare a semnării Protocolului adiţional Nagoya - Kuala Lumpur privind răspunderea și repararea, la Protocolul de la Cartagena privind biosecuritatea

În şedinţa de Guvern de miercuri, 04.05.2011, a fost aprobat Memorandumul pentru aprobarea semnării Protocolului adiţional Nagoya - Kuala Lumpur privind răspunderea și repararea, la Protocolul de la Cartagena privind biosecuritatea.

După aprobarea Memorandumului, ministrul Mediului și Pădurilor, László Borbély, va semna Protocolul adițional, în numele României, la data de 11 mai 2011, în cadrul celei de a 19-a Sesiuni a Comisiei ONU pentru Dezvoltare Durabilă care se desfășoară la sediul ONU din New York.

Documentul a fost adoptat la 15 octombrie 2010, în cadrul celei de-a cincea Conferințe a Părților la Protocolul de la Cartagena privind biosecuritatea (COP/MOP5) și este deschis spre semnare la sediul ONU din New York în perioada 7 martie 2011- 6 martie 2012.

Protocolul adițional cere statelor să coopereze cu mai multă determinare pentru a dezvolta legislaţia internaţională privind răspunderea şi repararea prejudiciului adus mediului prin efectele adverse ale mișcării transfrontieră a Organismelor Modificate Genetic (OMG).

Obiectivul Protocolului adiţional este de a contribui la conservarea şi utilizarea durabilă a diversităţii biologice, luând în considerare riscurile asupra sănătăţii umane, prin prevederea unor reguli şi proceduri internaţionale în domeniul răspunderii şi reparării prejudiciului produs de OMG, a căror origine rezidă în mișcarea transfrontieră, intenționată și neintenționată.

Protocolul adiţional este primul acord multilateral de mediu care defineşte "prejudiciul asupra biodiversităţii". "Prejudiciul" reprezintă un efect advers asupra conservării şi utilizării durabile a diversităţii biologice, luând în considerare și riscurile asupra sănătății umane. El stabilește o listă indicativă a elementelor care trebuie folosite pentru a caracteriza un astfel de efect advers.

Cea mai mare parte a textului Protocolului adiţional se bazeaza pe principiile și conceptele utilizate în Directiva 2004/35/CE privind răspunderea de mediu referitoare la prevenirea şi repararea prejudiciului adus mediului.

Ratificarea Protocolului adițional va permite României să revizuiască și, după caz, să completeze cadrul legislativ existent in domeniul răspunderii şi reparării prejudiciului, reprezentat de OUG nr. 68/2007 privind răspunderea de mediu cu referire la prevenirea şi repararea prejudiciului asupra mediului, aprobată prin Legea nr. 19 din 29 februarie 2008, şi care transpune Directiva 2004/35/CE a Parlamentului şi a Consiliului din 21 aprilie 2004 privind privind răspunderea de mediu referitoare la prevenirea şi repararea prejudiciului adus mediului. OUG nr. 68/2007 a fost modificată și completată prin OUG nr. 15/2009 pentru a se asigura transpunerea integrală și implementarea corectă a Directivei menționate.

Adoptarea Protocolului adițional Nagoya-Kuala Lumpur a fost salutată de Consiliul UE prin Concluziile Consiliului din 20 decembrie 2010 „Convenția privind diversitatea biologică și rezultatele și acțiunile ulterioare Conferinței de la Nagoya (11-29 octombrie 2010)". Uniunea Europeană urmează să semneze Protocolul adițional și, în acest sens, a fost inițiată de către Comisia Europeană o propunere de Decizie a Consiliului, care "autorizează Președintele Consiliului să desemneze persoana ori persoanele împuternicite să semneze, în numele Uniunii, Protocolul adițional Nagoya-Kuala Lumpur privind răspunderea și repararea la Protocolul de la Cartagena privind biosecuritatea."

Direcţia de Comunicare

INFORMAȚII SUPLIMENTARE

Protocolul de la Cartagena privind biosecuritatea la Convenția privind diversitatea biologică (semnată la 5 iunie 1992 la Rio de Janeiro) a fost adoptat de Conferinţa Părţilor la Convenţie la reuniunea de la Montreal din 29 ianuarie 2000 şi a intrat în vigoare la data de 11 septembrie 2003.

Obiectivul Protocolului de la Cartagena este de a asigura ca mişcarea transfrontieră, manipularea și utilizarea organismelor vii modificate genetic (OMG) obţinute prin tehnicile biotehnologiei moderne şi care pot avea efecte adverse asupra conservării şi utilizării durabile a diversităţii biologice, luând în considerare şi riscurile pentru sănătatea umană, să aibă loc în condiții de siguranță.

România a ratificat Protocolul prin Legea nr. 59/2003 pentru ratificarea Protocolului de la Cartagena privind biosecuritatea la Convenţia privind diversitatea biologică (semnată la 5 iunie 1992 la Rio de Janeiro), adoptat la Montreal la 29 ianuarie 2000.

Protocolul prevede obligația Părților de a iniția un proces de elaborare a unor norme și proceduri internaționale în domeniul răspunderii și reparării prejudiciului rezultat din mişcarea transfrontieră a OMG.

Astfel, între februarie 2004 - când a avut loc prima reuniune a Părților la Protocol (COP MOP 1) la Kuala Lumpur, Malaezia și octombrie 2010 - când s-a desfășurat COP MOP 5 la Nagoya, Japonia, Părțile au purtat negocieri care au vizat regulile şi procedurile internaţionale privind răspunderea şi repararea prejudiciului datorat mişcării transfrontieră a OMG și stabilirea unui instrument cu caracter juridic obligatoriu, bazat pe o abordare administrativă asupra răspunderii.

În timpul negocierilor, au fost analizate aspectele generale privind potențialul/scenariile privind prejudiciile și aplicarea regulilor internaționale și procedurilor, incluzând definiția și natura prejudiciului, evaluarea prejudiciului asupra biodiversității și sănătății umane, pragurile prejudiciului, cauza, răspunderea, rolul Părților de Import și Export, standardele privind răspunderea, mecanismele privind garanția financiară și dreptul de a solicita repararea prejudiciului.

Rezultatul negocierilor s-a concretizat în Protocolul adițional Nagoya - Kuala Lumpur privind răspunderea și repararea, la Protocolul de la Cartagena privind biosecuritatea.