Ministrul Mediului şi Pădurilor - Marti, 15 Martie 2011

Ministrul Mediului şi Pădurilor, László Borbély, a participat luni, 14 martie 2011, la Bruxelles la Consiliul de Mediu, eveniment ce reuneşte miniştri ai mediului din Statele Membre ale Uniunii Europene.

Principalele subiecte abordate în cadrul reuniunii au fost: propunerea de Directivă reformată privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice (acord politic), precum şi propunerea de Regulament privind posibilitatea Statelor Membre de a restricţiona sau de a interzice cultivarea de OMG-uri pe teritoriul lor. Concluziile Consiliului care au fost adoptate în cadrul acestei reuniuni s-au referit la acţiunile viitoare în domeniul schimbărilor climatice după Conferinţa de la Cancun, din decembrie 2010 şi la revizuirea Strategiei UE privind mercurul. Au avut loc totodată discuţii privind politica agricolă comună în perspectiva anului 2020, precum şi în ceea ce priveşte contribuţia politicilor de mediu la Semestrul european.

Şeful delegaţiei române, ministrul László Borbély, a intervenit la subiectul referitor la propunerea de Directivă reformată privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice, precizând că pentru România, pe lângă trecerea la un domeniu deschis de aplicare, care trebuie confirmat de un studiu de impact, îndeplinirea ţintei de colectare prevazută de Directivă este esenţială. „Suntem conştienţi de importanţa menţinerii nivelului de ambiţie al implementării acestei Directive, care să contribuie la îndeplinirea unuia din obiectivele strategice ale UE privind utilizarea eficientă a resurselor. Considerăm însă că este important să se confere un timp suficient tuturor Statelor Membre pentru realizarea acestui obiectiv", a precizat ministrul László Borbély. Dupa numeroase şi îndelungate discuţii, s-a ajuns în final la atingerea acordului politic asupra textului.

Prin acest acord, României şi altor State membre cu poziţii similare (Republica Ceha, Polonia, Slovacia, Malta, Ungaria, Letonia şi Lituania) li s-au acordat perioade tranzitorii pentru atingerea ţintelor de colectare, datorită unor circumstanţe naţionale specifice: infrastructura de colectare aflată în plin proces de dezvoltare şi nivel redus de înlocuire a echipamentelor electrice şi electronice din gospodăriile particulare şi, implicit, de generare a deşeurilor de asemenea echipamente, Aceste perioade sunt:

■ atingerea ţintei de 65 % din cantitatea de deşeuri introdusă pe piaţa în ultimii trei ani, dupa zece ani de la intrarea în vigoare a Directivei (faţă de opt ani cât prevede Directiva) şi

■ atingerea unei ţinte intermediare de 40%, faţă de 45%, după 4 ani de la intrarea în vigoare a Directivei.

Referitor la propunerea de Regulament privind posibilitatea Statelor Membre de a restricţiona sau de a interzice cultivarea de OMG-uri pe teritoriul lor, ministrul Mediului şi Pădurilor a susţinut continuarea discuţiilor pe acest subiect, precizând că "în ceea ce priveşte lista prezentată de Comisia Europeană, România consideră că oricare dintre motivele incluse în această listă ar putea fi invocat de Statele Membre ca bază pentru interzicerea/restrictionarea cultivării OMG la nivel naţional". În acelaşi timp, pe această listă mai pot fi introduse şi alte motive cum ar fi aspectele de mediu (altele decât cele care se evaluează deja în procesul de autorizare a OMG-urilor), precum şi crearea zonelor libere de OMG, conform Concluziilor Consiliului din decembrie 2008. Ministrul László Borbély a propus, de asemenea, ca lista să constituie o anexă la propunerea de Regulament.

În marja discuţiilor privind acţiunile privind schimbările climatice, necesar a fi întreprinse după Conferinţa de la Cancun, România a sustinut adoptarea Concluziilor Consiliului, considerându-se că textul este echilibrat şi menţine linia pozitivă şi constructivă între Părţi, consolidată de acordurile de la Cancún. În ceea ce priveşte combaterea schimbărilor climatice, Comisia a informat Consiliul de Mediu asupra Foii de parcurs către o economie cu emisii scăzute de bioxid de carbon până în 2050. Comunicarea prezintă o analiză a traiectoriei de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră la nivelul UE până în anul 2050 şi va constitui un subiect detaliat de dezbatere în cadrul Consiliului Informal de Mediu, care va avea loc la Budapesta, în perioada 24-26 martie a.c.. "România doreşte să rămână în continuare un partener în asigurarea unei tranziţii către o economie cu emisii scăzute de CO₂. Pentru atingerea acestui obiectiv, trebuie însă să se aibă în vedere circumstanţele naţionale şi presiunile ce pot să apară asupra bugetului. Eforturile Statelor Membre pentru tranziţia către o economie cu emisii scăzute de carbon nu vor fi însă similare, întrucât punctele de plecare sunt diferite si, implicit, eforturile de implementare vor fi diferite", a precizat ministrul László Borbély cu ocazia prezentarii acestei Comunicări.

În ceea ce priveşte Politica Agricolă Comună (PAC) în perspectiva anului 2020: Cum răspundem provocărilor viitorului legate de alimentate, resurse naturale şi teritorii, ministrul Mediului şi Pădurilor a intervenit, subliniind rolul deosebit de important al PAC în completarea Strategiei 2020, pentru atingerea obiectivelor UE de competitivitate pe piaţa globală şi rezolvarea problemelor de mediu, inclusiv cele privind noile provocări legate de schimbările climatice. „Subvenţiile agricole au o contribuţie importantă în atingerea obiectivelor politicii de mediu şi protecţia zonelor cu valoare naturală deosebită. Prezintă interes, de asemenea, continuarea acordării de compensaţii pentru terenurile scoase din circuitul agricol comercial în scop ecologic", a mai precizat László Borbély.

Ministrul Mediului şi Pădurilor a intervenit, de asemenea, la subiectul din agenda Consiliului referitor la Contributia Semestrului european, salutând lansarea noului cadru de guvernanţă comunitară instituit prin Semestrul European şi susţinând obiectivele generale ale acestuia, precum si importanţa politicilor de mediu şi schimbărilor climatice în contextul consolidării creşterii şi stabilităţii economice la nivelul întregii Uniuni Europene. "Trebuie analizat în ce mod viitorul cadru de finanţare european poate oferi un sprijin concret politicii de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, fără a fi neglijată finantarea infrastructurii de mediu si a altor priorităti la fel de importante", a încheiat László Borbély interventia sa.

DIRECŢIA DE COMUNICARE