„24 ianuarie 1859 – Unirea Principatelor Romane”
„24 ianuarie 1859 – Unirea Principatelor Romane”
Ministerul Culturii si Patrimoniului National
Muzeul de Arheologie Callatis Mangalia
24 ianuarie 1859
Unirea Principatelor Române
COMUNICAT DE PRESĂ
Muzeul de Arheologie „Callatis” Mangalia, Clubul Artelor „Solteris” din Mangalia şi Şcoala Generală nr. 3 Mangalia, în colaborare cu Primăria Municipiului Mangalia, au organizat vineri, 22 ianuarie 2010, ora 11.00, la muzeul callatian, manifestarea cultural-ştiinţifică intitulată: „24 ianuarie 1859 – Unirea Principatelor Române”.
În deschiderea manifestării, directorul Muzeului de Arheologie „Callatis” Mangalia, cercetător ştiinţific dr. Sorin Marcel Colesniuc, a menţionat: „Primii paşi către Unirea de la 24 ianuarie 1859 s-au făcut în timpul Revoluţiei de la 1848, când românii şi-au exprimat categoric dorinţa de independenţă şi unitate naţională. Ulterior, În Moldova şi în Ţara Românească s-au înfiinţat formaţiuni politice sub denumirea de Partida Naţională şi s-au organizat Comitete ale Unirii. În septembrie 1857 s-au deschis lucrările Adunării Ad-hoc, iar forţele sociale şi politice s-au pronunţat în favoarea Unirii Principatelor.
În ziua de 5 ianuarie 1859, în Moldova, după serioase dispute în Adunarea Electivă, a fost propus şi ales, în unanimitate, ca Domn al Moldovei, Al. Ioan Cuza. O delegaţie moldovenească a plecat către Constantinopol pentru a notifica alegerea lui Cuza în Moldova. Trecând prin Bucureşti, delegaţii moldoveni au insistat pentru unire, prin alegerea aceluiaşi domnitor şi în Ţara Românească.
Adunarea Electivă de la Bucureşti şi-a început lucrările în ziua de 22 ianuarie 1859, luând în discuţie flagrantele ilegalităţi electorale. Cursul evenimentelor a fost însă determinat de presiunea populaţiei, care se adunase în număr de peste 30.000 pe Dealul Mitropoliei, acolo unde avea loc întrunirea deputaţilor. În dimineaţa zilei de 24 ianuarie 1859, în cadrul unei şedinţe secrete, înspăimântaţi de ameninţarea poporului, deputaţii au redactat şi semnat un act prin care se obligau să îl voteze ca Domn pe Cuza. Concomitent, pentru a nu da motive reprezentanţilor Marilor Puteri să anuleze alegerile, au fost luate măsuri de retragere a populaţiei şi a armatei pe Dealul Filaretului. La finalul şedinţei secrete, deputaţii au intrat în sala Adunării şi l-au votat în unanimitate, ca domn al Ţării Româneşti, pe Alexandru Ioan Cuza. Actul unirii s-a înscris în istorie ca un important moment de progres şi ca o lovitură dată imperiilor absolutiste.”
În cadrul activităţii dedicată împlinirii a 151 de ani de la unirea Moldovei cu Muntenia, dr. Mihai Ionescu şi muzeograf Liliana Vioiu au reamintit evenimentele care au avut ca rezultat „Mica Unire” de la 24 ianuarie 1859. Gabriel Tora şi Marius Dincă, membri ai Clubului Artelor „Solteris”, au susţinut un recital de cântece şi versuri dedicate acestui important eveniment din istoria românilor. Preotul Ioan Aurel Bolba, autorul unor cărţi despre ierarhi şi preoţi cărturari şi membru al Clubului Artelor „Solteris”, a vorbit despre importanţa bisericii în perioada în care se înfăptuia Unirea Principatelor Române..
Data: 22.01.2010
Persoană de contact:
Cercetător ştiinţific dr. Sorin Marcel COLESNIUC
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp