Noua Republică, şicanată juridic

Constituţia României prevede că „cetăţenii se pot asocia liber în partide politice", libertatea de asociere fiind consacrată, în egală măsură, atât în Declaraţia Universală a Drepturilor Omului (1948), cât şi în Convenția Europeană a Drepturilor Omului (1953).

Principiul liberei asocieri politice reprezintă fundaţia juridică pe care Noua Republică, mişcarea pornită de la firul ierbii, a construit ulterior Partidul Noua Republică.

Fiind o mişcare exclusiv cetăţenească, principalul capital al Noii Republici a fost entuziasmul simpatizanţilor şi susţinătorilor săi şi speranţa într-o nouă Românie. Inspiraţi fiind de Crezul politic exprimat de Mihail Neamţu, aderenţii Noii Republici au început în iarna anului trecut Campania de strângere de semnături. 29.450 de românidin aproape toate judeţele ţării au semnat, chiar şi la -10 de grade, cu nume, prenume şi CNP, pentru înfiinţarea Partidului Noua Republică.

Lentoare balcanică

La data de 05 iunie 2012, a fost depusă la Tribunalul Bucureşti cererea de înregistrare a partidului în Registrul Partidelor Politice împreună cu toate documentele cerute de lege (listele de semnături, Statutul, Codul Etic şi Programul Politic).

Primul termen de judecată a fost stabilit pentru data de 28 iunie 2012, dată la care instanţa, analizând toate documentele, a pronunţat o soluţie favorabilă, cererea de înregistrare juridică a Partidului Noua Republică fiind admisă.

Legea partidelor politice reglementează o procedură specială de acordare a personalităţii juridice unui partid politic, procedură caracterizată în primul rând prin termene foarte scurte, iar în al doilea rând printr-un formalism destul de redus.

Din păcate, ceea ce este scris în lege nu are nici cea mai mică legătură cu realitatea. Sistemul judiciar românesc este sufocat de birocratism; proceduri de altfel foarte simple, chiar elementare, se desfăşoară teribil de greoi, sistemul fiind bolnav de lentoare balcanică.

După pronunţarea soluţiei de admitere a cererii de înregistrare a Partidului Noua Republică, Tribunalul Bucureşti, prin magistratul investit cu judecarea cauzei, urma să redacteze şi să comunice membrilor fondatori hotărârea judecătorească.

Din nefericire, în pofida insistenţelor noastre şi în ciuda cererilor de urgentare a operaţiunii de redactare a deciziei civile, aceasta ne-a fost comunicată mult după expirarea termenului procedural, şi anume abia spre finele lunii august. Constituţia României prevede că „părţile au dreptul la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil". Întârzierea cu care Tribunalul Bucureşti a transmis hotărârea pronunţată nu poate fi considerată rezonabilă, raportat la celeritatea care trebuie să caracterizeze procedura de înscriere a unui partid politic.

Bălăceanu şi Dineaţă

În fine, decizia Tribunalului Bucureşti urma să devină irevocabilă dacă în cinci zile de la comunicarea acesteia nicio persoană interesată, în sensul legii, nu formula contestaţie la Curtea de Apel Bucureşti. Au trecut aceste cinci zile şi nimeni nu a formulat vreo contestaţie împotriva înregistrării Partidului Noua Republică, fapt care îngăduia solicitarea eliberării unei copii de pe hotărârea judecătorească cu menţiunea „irevocabilă". Cererea aceasta era pregătită şi gata pentru a fi depusă la registratura instanţei când doi indivizi, care nu au nici cea mai mică legătură cu speţa, au formulatdouă recursuri. Vorbim aici de Bălăceanu R. şi Dineaţă V., singurii contestatari ai procedurii de înscriere a partidului nostru în Registrul Partidelor Politice.

Demersul judiciar al acestor două personaje este ilegitim, fără nicio acoperire legală, însă cu toate acestea ei sunt îndreptăţiţi la o soluţie din partea Curţii de Apel Bucureşti.

Situaţia a devenit dramatică, deoarece dosarul cauzei nu a plecat încă de la prima instanţă, Tribunalul Bucureşti, şi nici nu avem motive să credem că va fi transferat foarte repede la instanţa superioară, Curtea de Apel Bucureşti, pentru o urgentă soluţionare.

Deşi Noua Republică este în posesia unei hotărâri judecătoreşti favorabile cu privire la înscrierea partidului în Registrul Partidelor Politice, exercitarea abuzivă a acestor recursuri, coroborată cu birocratismul judiciar din România, riscă să împiedice eliberarea unei copii a deciziei civile cu menţiunea „irevocabilă" într-un timp care să permită Noii Republici să-şi asume inclusiv juridic, nu doar politic, parcursul electoral anunţat.