USL îşi face campanie electorală pe bani publici

Premierul Victor Ponta a anunţat aprobarea în şedinţă de guvern a proiectului de rectificare bugetară pe anul 2012. Acesta prevede modificarea deficitului bugetar de la 1,9% la 2,25% din PIB, scăderea investiţiilor şi majorarea sumelor alocate pentru pensii, salarii şi asistenţă socială.

Noua Republică protestează vehement împotriva măsurilor economice populiste adoptate de Guvernul Ponta. Uniunea Social-Liberală încearcă să cumpere din bani publici voturile populaţiei pentru alegerile parlamentare din iarnă.

După o criză politică de durată care a afectat puternic mediul economic intern,Uniunea Social-Liberală este pe cale să compromită definitiv şansele unei stabilizări economice rapide a României.

Statistica rectificării

1. Deficitul bugetar creşte în ansamblu cu 0,35% din PIB, de la 1,9% la 2,25%, 0,35% însemnând aproximativ 1,7 mld RON.
2. Creşterea economică prognozată pentru 2012 este revizuită în scădere de la 2,2% la 1,5%.
3. Veniturile (Bugetului General Consolidat) pentru 2012 scad cu 2,2 mld RON (0,4% din PIB) în timp ce cheltuielile scad cu 0,7 mld RON.
4. Venituri care cresc: din aprecieri optimiste legate de trendul crescător al încasărilor din impozitul pe venit şi salarii (revizie + 1,9 mld RON pe întreg 2012), claw back (revizie + 0,9 mld RON) şi din TVA (dar care include în mare parte o schemă de compensare - swap - cu arierate bugetare şi care nu e o creştere reală - apar atât pe venituri cât şi pe cheltuieli - 2,26 mld RON).
5. Fără a ţine cont de swap, veniturile bugetare scad cu 1,64 mld RON.
6. Cheltuieli pentru susţinerea programelor de atragere fonduri: minus 1,4 mld RON - bani mai puţini pentru atragerea de fonduri.
7. Cheltuielile de personal cresc cu 0,65 mldRON (0,1% din PIB) - "restituri salariale".
8. Impactul majorărilor de salarii bugetare, cea din august plus cea din decembrie, estimat la 1,5 mldRON (0,3% din PIB).
9. Restituirea sumelor către pensionari: 1,3 mldRON (0,3% din PIB).
10. Cheltuieli bugetare (publice) cu creşterea cursului EUR (diferenţe negative de curs) şi creşterea dobânzilor de finanţare a statului: plus 1 mld RON.

Costul financiar parţial al degringoladei pornite din lupta pentru putere şi protecţie penală a USL este de 1 mld RON. Cu aceeaşi sumă constată şi usl-iştii că a fost atacat bugetul de stat.

Evoluţia cursului EUR şi costul creditului sunt strâns legate de evenimentele politice, de încrederea investitorilor români şi străini în mediul politic şi economic din România. Legislativul şi executivul au rolul de a garanta funcţii legale şi administrative care să ofere încredere şi un mediu prielnic dezvoltării. Speculaţiile politice devin risc economic major prin diminuarea acestor garanţii.

Creşterea cheltuielilor sociale în dauna investiţiilor şi pe seama creşterii veniturilor din impozitul pe venit şi din TVA este o capcană. În care o să cădem în maxim 3 luni.

De ce?

• USL mizează pe respectarea unor angajamente electorale făcute acum 4-5 luni în anumite condiţii şi conjuncturi, inclusiv internaţionale, context care s-a schimbat dramatic. Culmea, în mod semnificativ, din cauza lor.
• Seceta, devalorizarea leului, costul şi îngheţarea creditului, încetinirea exportului, criza zonei euro sunt cele mai importante criterii de evaluare de care ar trebui ţinut cont şi care recomandă prudenţă.
• Diminuarea sumelor pentru derularea şi susţinerea atragerii de fonduri europene indică nepăsare şi/sau resemnare pentru un orizont de timp mai lung decât decembrie 2012 (alegerile parlamentare).
• Beneficiul individual al creşterii salariilor bugetare şi cel al restiturii sumelor reţinute de la pensionari va fi în mare măsură anulat de creşterea cursului (6,5% în 2 luni) şi a costului cu energia (5%) şi de impactul major al deteriorării datelor economice în mediul privat (în 2009 şi 2010 s-a vorbit despre faptul că în multe familii există cel puţin un bugetar care pierde o parte din salariu şi, astfel, familia va avea de suferit. Ei bine, lucrurile funcţionează şi invers: în foarte multe familii există cel puţin un membru care lucrează în mediul privat şi care va fi concediat sau îi va fi diminuat salariul şi, astfel, familia va avea de suferit).
• Creşterea consumului pe seama majorărilor şi restituirilor este discutabilă. Nesiguranţa în ziua de mâine va diminua semnificativ cheltuirea surplusului (dacă putem vorbi de aşa ceva) şi va confirma trendul deja manifestat: economisirea (în bănci, de la care statul se va împrumuta mai scump, şi "la saltea"). Mai mult, banii albi pentru zile negre pot fi în egală măsură lei sau euro. Economisirea în euro va duce la încă o presiune pe curs.
• Contraexemplu: Poşta Română, prin decizia guvernării PDL a redus salariile lucrătorilor, neplătindu-le două zile dintr-o lună (practic o reducere salarială de aproximativ 10%). În urmă cu două luni, USL a revenit şi a trecut la plata şi acestor două zile, adică a majorat salariile cu 10%. Acum o săptămână a anulat această majorare şi a revenit la tăierea salariilor. Lucrătorii pichetează prefecturile şi vor să demareze proteste sindicale. Nu este exclus ca în trei luni bugetarii şi pensionarii să facă acelaşi lucru, pentru că e posibil ca USL să revină asupra majorării salariale şi restituirii banilor din pensii. Va fi prea târziu. Între timp au contribuit serios la deteriorarea nivelului de trăi şi au amăgit cel puţin pensionarii şi bugetarii.
• Felul în care USL înţelege să "prioritizeze" politic folosirea banilor publici este extrem de riscant, prin hazardarea estimărilor în ceea ce priveşte creşterea veniturilor bugetare, tăierea din investiţii (inclusiv şi mai ales la nivel local), din fonduri europene şi bugetare şi amplificarea efectului de bulgăre descris mai sus.

FOTO: Antena 3