Reactii fata de autorizarea cartofului modificat genetic

Centrul de Informare asupra Organismelor Modificate Genetic & Clubul Ecologic Transilvania au investigat pentru dumneavoastră procesul de autorizare al cartofului modificat genetic precum şi riscurile pe care le presupune.

3 martie, 2010. Ieri, Comisia Europeană a autorizat pentru cultivare un cartof modificat genetic ce conţine o genă marker cu rezistenţă la antibiotice. Cartoful modificat genetic a primit autorizare
pentru cultivare comercială şi reprezintă o mare dezamăgire publică. Decizia noii administraţii a lui Barosso este fără precedent în Uniunea Europeană, care în ultimii 12 ani nu a autorizat pentru cultivare nici un nou organism modificat genetic (OMG).

Cartoful modificat genetic cu denumirea Amflora (EH92-527-1), a fost creat de compania de chimicale
BASF din Germania pentru a produce mai mult amidon sub formă de amilopectina ce poate fi procesată industrial pentru fabricarea textilelor, hârtiei şi betonului. Amflora a primit ieri toate autorizaţiile solicitate de BASF: de cultivare comercială pentru uz industrial şi de utilizare a amidonului pentru produse alimentare destinate oamenilor şi animalelor.

Este prima decizie de a autoriza un nou OMG după 1998, anul în care a fost autorizat porumbul MON810.
Conform dosarului depus de BASF, destinatarul principal al amidonului produs de cartoful modificat genetic va fi industria hârtiei. Riscuri. Pe lângă riscurile comune tuturor organismelor modificate genetic, cea mai gravă problemă reprezentată de Amflora este gena marker pe care o conţine - NPT II - care îi conferă rezistență la o serie de antibiotice dintre care cele mai importante sunt: kanamicina, neomicina, paromicina, butirosin, gentamicina B şi geneticin, fiecare dintre acestea având un spectru larg de acţiune.

Nu se poate garanta că gena de rezistenţă la antibiotice nu va intra în lanţul alimentar.
Din perspectiva impactului asupra mediului trebuie notat că Amflora nu a fost testată în câmp decât într-o singură ţară, Suedia, în momentul depunerii dosarelor de autorizare (nr. Dosar UK/2005/14).

Cultivarea unui cartof în întreaga Europă, după ce a fost testat într-o ţară ce nu este reprezentativă ca şi condiții de climă sau ecologice reprezintă un motiv serios de îngrijorare. De amintit este faptul că au mai fost realizate câmpuri experimentale şi în alte ţări, însă după ce au fost întocmite dosarele şi trimise către autorităţile europene.

Specialiştii au păreri împărţite. În ce priveşte siguranţa acestei gene marker de rezistenţă la antibiotice
Autoritatea Europeană pentru Siguranţă Alimentară (EFSA) a declarat că nu va reprezenta motiv deîngrijorare. Autorizaţia de azi a fost bazată pe această opinie. Contrar acestei evaluări favorabile, Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) consideră că gena marker ce conferă rezistență la antibiotice
importante poate fi scăpată de sub control fiind cultivată în câmp liber şi poate crea, prin recombinare, bacterii de asemenea rezistente.

O altă opinie îngrijorată a fost emisă de Agenţia Europeană pentru Medicină1 în 2007, care solicita ca evaluarea EFSA să fie revizuită. De asemenea a enumerat numeroasele moduri de utilizare a antibioticelor menţionate mai sus, ce pot duce la scăparea de sub control a proprietăţii de rezistenţă la antibiotice şi la consecinţe neprevăzute.

Procesul de autorizare2 prin care a trecut cartoful modificat genetic a început în 2003 în Suedia.De 1 http://www.emea.europa.eu/pdfs/human/opiniongen/5693707en.pdf 2 http://infomg.ro/web/ro/Home/Stiri/3/714 atunci, nici Comitetul de Experţi în decembrie 2006, nici Consiliul de Miniştri în iulie 2007 nu au întrunit o majoritate calificată pentru a respinge autorizarea acestui cartof modificat genetic.

Dosarele au revenit asftel pe masa Comisiei Europene care a luat ieri decizia finală. Presiunile BASF. Pentru a se asigura că produsul său va fi autorizat, BASF a exercitat în toţi aceşti ani presiuni imense asupra Comisiei Europene. Reamintim doar procesul3 deschis de BASF împreună cu partenerii săi suedezi - Plant Science Sweden AB and Amylogene HB, în 24 iulie 2008 împotriva UE, solicitând instanţă să oblige Comisia Europeană să autorizeze cartoful modificat genetic.

Nici până la această dată instanţă nu s-a pronunţat. De asemenea, pentru a-şi promova cartoful, BASF a lansat o mare campanie de publicitate în aprilie 2008 în Germania, însoţită de un val de scrisori4 deschise către Comisarul de Mediu, la vremea aceea domnul Stavros Dimas. Nu în ultimul rând, conform unor surse informale, BASF a recurs la şantaj industrial, ameninţând Comisia Europeană şi Guvernul Germaniei că îşi va transfera în altă parte activităţile de cercetare dacă acest cartof nu va fi autorizat înainte de februarie 2010.

„Cartoful modificat genetic Amflora nu este necesar." declară Emsland Group din Germania, care au pus la punct o varietate de cartof convenţional, fără riscuri, ce produce de asemenea, o cantitate foarte ridicată de amilopectina.

5„Este o totală lipsă de responsabilitate din partea Comisiei Europene să autorizeze pentru cultivare un soi de cartof periculos pentru sănătatea umană presupunând că aceştia nu vor ajunge în circuitul alimentar doar pentru că ei l-au autorizat exclusiv «în scopuri industriale». Pe rafturile din magazine,
consumatorii nu vor putea face diferenţa, după aspect, între un cartof comestibil şi unul industrial." declară Dan Craioveanu, vicepreşedinte al Clubului Ecologic Transilvania.

„Vom monitoriza ac iunile autorită ilor româneşti, pentru a ne asigura că ț ț siguranţa consumatorilor şi mediului sunt o prioritate. Deşi este cunoscut faptul că BASF finanţează masiv cercetarea românească şi este în bune relaţii cu autorităţile naţionale, solicităm ferm Ministerului Agriculturii şi Mediului să nu
comită aceeaşi greşeală ca în cazul autorizării fungicidului pe bază de Initium6 produs de BASF şi de această dată să acţioneze responsabil." declară Ramona Duminicioiu, preşedinte Centrul de Informare asupra Organisme Modificate Genetic.