Daciana Sarbu a primit raspunsul CE la intrebarea privind situatia muncitorilor sezonieri

Bruxelles, 23 martie 2010

Eurodeputata PSD Daciana Sârbu a primit, marţi, răspunsul Comisiei Europene la întrebarea scrisă privind drepturile muncitorilor sezonieri. Comisarul european pentru ocuparea forţei de muncă, afaceri sociale şi incluziune, Laszlo Andor, precizează că, pentru moment, CE nu ia în considerare posibilitatea introducerii unei propuneri legislative care să guverneze drepturile lucrătorilor agricoli sezonieri în UE. Însă, lucrătorii sezonieri români din Spania nu pot fi trataţi diferit faţă de alţi cetăţeni ai UE, aflaţi în ţara respectivă, în chestiuni legate de încadrarea în muncă, spune Comisia, menţionând că orice persoană poate contesta în faţa instanţelor judecătoreşti naţionale un angajator privat care încalcă principiul egalităţii de tratament.

"În conformitate cu articolul 45 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene şi cu Regulamentul (CEE) nr. 1612/68 al Consiliului, care prevăd libera circulaţie a lucrătorilor, cetăţenii UE care lucrează în alt stat membru nu trebuie să fie trataţi în mod diferit faţă de colegii lor care sunt resortisanţi ai statului respectiv în ceea ce priveşte încadrarea în muncă, remunerarea şi alte condiţii de muncă. Aceste prevederi se aplică şi lucrătorilor sezonieri care beneficiază de dreptul lor la liberă circulaţie în calitate de lucrători", se arată în răspunsul CE.

Potrivit comisarului Andor, de libertatea fundamentală în cauză beneficiază, de asemenea, românii şi bulgarii care lucrează în Spania, ţară care, la 1 ianuarie 2009, a renunţat la aplicarea dispoziţiilor tranzitorii din Actul de aderare din 2005 şi nu mai limitează libera circulaţie a lucrătorilor români şi bulgari. În consecinţă, lucrătorii români nu pot fi trataţi diferit faţă de alţi cetăţeni ai UE aflaţi în ţara respectivă în chestiuni legate de încadrarea în muncă.

CE arată că orice persoană poate contesta în faţa instanţelor judecătoreşti naţionale un angajator privat care încalcă principiul egalităţii de tratament, în acest sens trebuind "stabilită existenţa unei diferenţe de tratament în cazul lucrătorilor sezonieri români, legată de naţionalitatea acestora, în ceea ce priveşte condiţiile de lucru, remuneraţia sau concedierea şi ar trebui demonstrat faptul că diferenţa de tratament în cauză nu a fost justificată".

"Ratele de remunerare şi ratele remuneraţiilor pentru ore suplimentare de lucru constituie o chestiune de drept intern (...). Cu toate acestea, diverse directive privind sănătatea şi securitatea la locul de muncă, precum şi Directiva privind timpul de lucru se aplică în cazul condiţiilor de muncă şi, respectiv, în cazul timpului de lucru. (...) Punerea în aplicare a dispoziţiilor privind sănătatea şi securitatea, şi a dreptului muncii intră sub incidenţa autorităţilor naţionale competente. În consecinţă, plângerile se pot adresa autorităţilor naţionale competente însărcinate cu punerea în aplicare a legislaţiei sau instanţelor sau tribunalelor naţionale competente", se mai arată în răspunsul executivului comunitar.

Mai jos aveţi textul integral al întrebării adresate de doamna Sârbu precum şi răspunsul CE

ÎNTREBARE SCRISĂ E-0365/10

de Daciana Octavia Sârbu (S&D)

Comisiei

Subiect: Drepturile muncitorilor sezonieri

Extinderea Uniunii Europene spre est a dus la accesul liber pe piaţa muncii al cetăţenilor din noile state membre, acces care nu se face sub cele mai bune auspicii din punct de vedere legal. De foarte multe ori, muncitorii sezonieri din agricultură sunt supuşi la încălcări grave ale drepturilor omului sau muncesc ilegal, fiind de multe ori victime ale şantajelor angajatorilor.

Problemele cu care se confruntă sezonierii din agricultura spaniolă sunt numeroase şi nu pot fi ignorate.

Zeci de mii de români lucrează anual ca muncitori sezonieri în serele sau pe culturile agricole din Spania. Mi s-au adus la cunoştinţă cazuri în care, după ce muncitorii ajung la destinaţie, angajatorul nu mai respectă termenii contractului semnat în România. În contract li se promitea că vor lucra 5 zile din 7, dar, în realitate, sunt nevoiţi să lucreze 7 zile din 7, sunt plătiţi în funcţie de productivitate, adică în funcţie de numărul de lădiţe de fructe culese, care sunt mult mai mari decât şi le-ar fi imaginat, trăiesc în condiţii mizere, în adăposturi fără apă caldă sau căldură, în care împart camera şi chiar patul cu alţi muncitori.

În acest context, reiterez necesitatea acută a adoptării unui text legislativ la nivel european, care să reglementeze drepturile muncitorilor sezonieri în agricultură şi care să dispună de mecanismele necesare pentru stoparea abuzurilor la care aceştia sunt supuşi de către angajatori.

De asemenea, subliniez faptul că este neapărată nevoie de măsuri urgente pentru a limita manevrele ilegale pe care le fac intermediarii de pe piaţa forţei de muncă europene.

Având în vedere cele enunţate mai sus,

1. Când intenţionează Comisia să elaboreze o propunere legislativă în acest sens?

2. Consideră Comisia că o viitoare directivă referitoare la drepturile muncitorilor sezonieri ar putea să se regăsească pe lista sa de priorităţi pentru anul 2010?

E-0365/10RO

Răspuns oferit de dl Andor

în numele Comisiei

(23.3.2010)

În conformitate cu articolul 45 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și cu Regulamentul (CEE) nr. 1612/68 al Consiliului[1], care prevăd libera circulație a lucrătorilor, cetățenii UE care lucrează în alt stat membru nu trebuie să fie tratați în mod diferit față de colegii lor care sunt resortisanți ai statului respectiv în ceea ce privește încadrarea în muncă, remunerarea și alte condiții de muncă. Aceste prevederi se aplică și lucrătorilor sezonieri care beneficiază de dreptul lor la liberă circulație în calitate de lucrători.

De libertatea fundamentală în cauză beneficiază, de asemenea, românii și bulgarii care lucrează în Spania, țară care, la 1 ianuarie 2009, a renunțat la aplicarea dispozițiilor tranzitorii din Actul de aderare din 2005 și nu mai limitează libera circulație a lucrătorilor români și bulgari. În consecință, lucrătorii români nu pot fi tratați diferit față de alți resortisanți ai UE aflați în țara respectivă în chestiuni legate de încadrarea în muncă.

Atât articolul 45 din Tratatul privind funcționarea UE, cât și Regulamentul (CEE) nr. 1612/68 au efect direct, ceea ce înseamnă că orice persoană poate invoca aceste prevederi pentru a contesta în fața instanțelor judecătorești naționale un angajator privat care încalcă principiul egalității de tratament. Pentru a determina dacă principiul egalității de tratament a fost încălcat, ar trebui stabilită existența unei diferențe de tratament în cazul lucrătorilor sezonieri români, legată de naționalitatea acestora, în ceea ce privește condițiile de lucru, remunerația sau concedierea și ar trebui demonstrat faptul că diferența de tratament în cauză nu a fost justificată.

Ratele de remunerare și ratele remunerațiilor pentru ore suplimentare de lucru constituie o chestiune de drept intern, deoarece articolul 153 alineatul (5) din Tratatul privind funcționarea UE exclude adoptarea legislației UE în materie de remunerare. Cu toate acestea, diverse directive privind sănătatea și securitatea la locul de muncă, precum și Directiva privind timpul de lucru se aplică în cazul condițiilor de muncă și, respectiv, în cazul timpului de lucru.

Punerea în aplicare a dispozițiilor privind sănătatea și securitatea și a dreptului muncii intră sub incidenţa autorităților naționale competente. În consecință, plângerile se pot adresa autorităților naționale competente însărcinate cu punerea în aplicare a legislației sau instanțelor sau tribunalelor naționale competente.

Pentru moment, Comisia nu ia în considerare posibilitatea introducerii unei propuneri legislative care să guverneze drepturile lucrătorilor agricoli sezonieri în UE.

Directiva 2003/88/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 4 noiembrie 2003 privind anumite aspecte ale organizării timpului de lucru (JO L299, 18.11.2003).