Drepturi depline la pensie pentru lucrătorii UE care se mută în alt stat

Lucrătorii UE care se mută în alt stat membru vor putea să îşi transfere toate drepturile la pensie, datorită unei propuneri legislative adoptate de Parlament marţi. Aceasta urmează a fi aprobată formal de Consiliul de Miniştri.

"Textul aduce o îmbunătăţire reală a situaţiei multor lucrători. Este un mare pas înainte pentru libertatea de mişcare a lucrătorilor şi un impuls dat Europei sociale", a spus raportorul Ria Oomen-Ruijten (PPE, NL), adăugând că "o pensie bună este o necesitate, în contextul în care speranţa de viaţă a europenilor a crescut".

Drepturi de pensie depline

Legislaţia actuală UE prevede că lucrătorii care se mută în alt stat membru nu îşi vor pierde drepturile statutorii la pensie, adică cele oferite de stat.

Nu există însă reguli similare la nivelul UE pentru schemele suplimentare de pensii, finanţate sau co-finanţate de angajatori, aşadar oamenii care se mută între statele membre riscă să îşi piardă drepturile achiziţionate în decursul unei perioade, dacă aceasta nu este considerată suficient de lungă de către statul în care se mută.

Maximum trei ani pentru a fi eligibil

Conform noii legislaţii, perioada de subscriere, adică perioada de apartenenţă activă la o schemă de pensii, necesară pentru ca o persoană să îşi păstreze drepturile la pensie suplimentară nu trebuie să fie mai lungă de trei ani.

Deputaţii au inclus o clauză care prevede că lucrătorii transfrontalieri trebuie să beneficieze de acelaşi nivel de protecţie conform noii directive, pe care statele membre trebuie să o pună în aplicare în răstimp de patru ani.


Ce urmează

Legislaţia trebuie să fie acum aprobată formal de Consiliul de Miniştri.

Background

Propunerea legislativă a fost depusă de Comisia Europeană în 2005 şi revizuită în 2007. Prima lectură a Parlamentului a avut loc în 2007, apoi propunerea a fost blocată de Consiliu timp de şase ani, din cauza divergenţelor între schemele de pensii ale statelor membre şi a necesităţii unui vot în unanimitate. Intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona a însemnat că textul poate fi supus la un vot prin majoritate calificată, ceea ce a permis reluarea negocierilor şi încheierea unui acord între Parlament şi statele membre, aprobat de deputaţi marţi.