Parlamentul European respinge bugetul Uniunii convenit în Consiliul European din 7-8 februarie

Strasbourg, 13 martie 2013

Plenul Parlamentului European reunit la Strasbourg, a adoptat astăzi cu 506 voturi „pentru”, 161 voturi „împotrivă” şi 23 abţineri, o rezoluţie prin care respinge acordul stabilit pe bugetul Uniunii Europene în urma Consiliului European din 7-8 februarie.
Conform eurodeputatului PSD, Victor Boştinaru, membru al Comisiei pentru Dezvoltare Regională a Parlamentului European, rezultatul covârşitor în favoarea rezoluţiei era previzibil având în vedere poziţiile grupurilor politice din Parlamentul European: „Evaluarea mea a fost corectă iar poziţiile PDL şi ale lui Theodor Stolojan nu sunt doar desfiinţate ci chiar ridiculizate de liderii PPE şi de majoritatea covârşitoare care a votat această rezoluţie. Este legitim să ne întrebăm, pe cine mai reprezintă astăzi PDL-ul în Parlamentul European?”
Rezoluţia propusă de către eurodeputaţii Reimer Boege (Grupul PPE, Germania) şi Ivailo Kalfin (Grupul S&D, Bulgaria) cataloghează acordul asupra Cadrului Financiar Multianual (CFM) pentru perioada 2014-2020 stabilit în Consiliu, ca un simplu acord politic între şefii de stat şi de guvern.
Aşadar, eurodeputaţii au respins acest acord, în forma sa actuală, întrucât nu reflectă priorităţile şi preocupările exprimate de Parlamentul European, în special în Rezoluţia sa din 23 octombrie 2012 – şi ignoră rolul şi competenţele sale prevăzute în Tratatul de la Lisabona.
În egală măsură, ca urmare a votului de astăzi, Parlamentul European consideră că acest acord care va avea caracter obligatoriu pentru Uniune pentru următorii şapte ani, nu poate fi acceptat fără îndeplinirea anumitor condiţii esenţiale. Eurodeputaţii denunţă lipsa de transparenţă a modului în care a fost obţinut acordul politic în Consiliul European în ceea ce priveşte atât cheltuielile, dar şi bugetul CFM.
De asemenea, Parlamentul European se opune cu fermitate acumulării actuale şi reeşalonării cererilor de plată restante din bugetul UE şi îşi exprimă opoziţia fermă faţă de un cadru financiar care ar putea conduce bugetul UE într-un deficit structural, în raport cu dispoziţiile Tratatului. Eurodeputaţii mai subliniază că nu vor începe negocierile asupra CFM până când Comisia nu înaintează un buget rectificativ corespunzător acestui angajament politic şi nu va încheia aceste negocieri înainte de adoptarea finală de către Consiliu şi Parlament.
Rezoluţia adoptată astăzi reiterează opinia că CFM 2014-2020 trebuie să asigure punerea în aplicare cu succes a Strategiei Europa 2020 şi investirea UE cu mijloacele necesare pentru a contracara efectele crizei. Astfel, se subliniază importanţa creşterii, în mod substanţial, a investiţiilor în inovare, cercetare şi dezvoltare, infrastructură şi tineret, realizarea obiectivelor UE în ceea ce priveşte schimbările climatice şi energie, îmbunătăţirea nivelului de educaţie şi promovarea incluziunii sociale şi în acelaşi timp, îndeplinirea angajamentelor sale internaţionale.
„Faptul că Parlamentul European a adoptat astăzi această rezoluţie cu sprijinul principalelor grupuri politice, plasează evaluarea lui Traian Băsescu privind rezultatele Consiliului de la începutul lunii februarie la coşul de gunoi. Dacă şefii de delegaţii, prim-miniştrii şi preşedinţii de state au obţinut avantaje în timpul negocierilor bilaterale cu Preşedintele Consiliului, Herman Van Rompuy şi Cancelarul german Angela Merkel, întrebarea noastră este dacă Traian Băsescu a participat sau nu la o astfel de negociere bilaterală şi dacă a obţinut vreun rezultat ca urmare a acesteia, întrucât pe acest subiect preşedintele a rămas tăcut” a mai adăugat eurodeputatul Victor Boştinaru, raportorul Parlamentului European pentru Fondul de Coeziune. 
Atât preşedintele Traian Băsescu, cât şi liderul eurodeputaţilor PDL, Teodor Stolojan au făcut un apel la susţinerea CFM în Parlamentul European în formula convenită în Consiliul European din 7-8 februarie. Totodată însă, evaluările concluziilor acestui Consiliu au demonstrat că cel mai mare perdant al tăierilor operate în bugetul Uniunii Europene este România, care obţine 1000 euro pe cap de locuitor, faţă de Polonia care are o distribuţie de 1900 de Euro pe cap de locuitor.
Astfel, chiar dacă Traian Băsescu a afirmat că România a fost cea mai vocală ţară în negociere, permiţând o creştere cu 10% a fondului de coeziune, statutul de „ţară vocală” nu se regăseşte în documentul oficial de Concluzii ale Consiliului. Mai mult decât atât, mai multor state membre le-au fost acordate fonduri suplimentare sub forma unor dispoziţii speciale ca urmare a negocierilor: 1,375 miliarde Euro pentru regiunile mai dezvoltate ale Greciei, 1 miliard Euro pentru Portugalia, 1,824 miliarde Euro pentru Spania, 1,5 miliarde Euro pentru regiunile mai puţin dezvoltate din Italia, 1,56 miliarde Euro pentru regiunile mai puţin dezvoltate din Ungaria, 900 milioane Euro pentru regiunile din Cehia şi 75 de milioane Euro pentru regiunile sărace din Slovenia.
De asemenea, pentru prima dată de la constituirea Comunităţii Europene, Consiliul a propus o scădere a bugetului care se va aplica pentru 28 de state membre, în timp ce Tratatul de la Lisabona a sporit competenţele UE. Totodată însă, anul 2012 s-a încheiat cu un deficit de 16 miliarde  Euro, fapt care contravine Tratatelor şi care înseamnă că, în lumina tăierilor drastice din noul CFM, la sfârşitul anului 2013 nu vor mai fi bani pentru a finanţa politicile europene.