Romania și Bulgaria pregătite să adere la spațiul Schengen, potrivit Comisiei pentru Libertăți civile

Comisia pentru Libertăți civile, justiție și afaceri interne

Aderarea României și a Bulgariei la spațiul Schengen a primit luni 2 mai undă verde din partea Comisiei PE pentru Libertăți civile. În baza rapoartelor de evaluare, ambele țări întrunesc condițiile necesare, consideră deputații europeni. Parlamentul însă trebuie să fie în continuare informat despre măsurile suplimentare ce urmează a fi luate în zonele de frontieră între Bulgaria, Turcia și Grecia în lumina unui potențial influx migraționist, adaugă aceștia. Votul în plen este programat pentru luna iunie, decizia finală urmând a fi luată de către Consiliu.

Potrivit regulilor actuale, condiția majoră pentru aderarea la spațiul Schengen este posibilitatea de a asigura securitatea frontierelor externe ale Uniunii.

Verificarea îndeplinirii tuturor cerințelor acquis-ului Schengen - controlul frontierelor terestre, aeriene și maritime, eliberarea vizelor de călătorie, cooperarea polițienească, conectarea la Sistemul Informațional Schengen și protecția datelor - este o precondiție pentru un aviz favorabil din partea Consiliului, după ce Parlamentul a fost consultat, aviz care permite eliminarea controalelor de frontieră între Statele Membre.

În urma evaluării progreselor înregistrate de către cele două State Membre și a rapoartelor în urma vizitelor efectuate de experți, Comisia PE pentru Libertăți civile a concluzionat că, în pofida unor chestiuni care mai necesită în viitor o raportare în mod regulat, acestea nu constituie un obstacol pentru calitatea de membre al spațiului Schengen a celor două țări.

"Sunt cele două state pregătite pentru a adera la Schengen? Răspunsul meu este un DA ferm si acest fapt reiese în mod clar din rapoartele de evaluare. În unele domenii, cele două țări sunt chiar mai bine pregătite decât alte state membre care fac parte din Schengen", a declarat raportorul PE Carlo Coehlo (PPE, PT). "Aceasta se datorează în primul rând investițiilor recent efectuate, România și Bulgaria dispunând de echipamente mai moderne și mai eficiente, dar, nu în ultimul rând, datorită investiției politice: ambele țări au investit politic pentru a demonstra că îndeplinesc criteriile Schengen", a mai adăugat raportorul PE.

Frontiera dintre Bulgaria - Turcia - Grecia

Raportorul Coelho a recunoscut de asemenea importanța recunoașterii faptului că imigrația clandestină face din spațiul de frontieră Bulgaria-Turcia-Grecia una din zonele cele mai sensibile ale graniței externe ale UE. Aceasta înseamnă că Bulgaria trebuie să ia măsuri suplimentare, inclusiv un plan de acțiune special care va trebui aplicat în momentul în care va adera la spațiul Schengen și va trebui să aibă o abordare comună cu Grecia și Turcia pentru a face față unei posibile creșteri a presiunii migratoare.

Comisia a inserat un amendament prin care solicită statelor membre vizate să informeze Parlamentul European și Consiliul în scris, în cursul unei perioade de 6 luni de la intrarea în vigoare a deciziei de aderare, cu privire la problemele și implementarea acestor măsuri suplimentare.

"Este esențial să avem în vedere că eliminarea controalelor la frontierele interne cere un înalt grad de încredere reciprocă între statele membre în ceea ce privește controalele la frontierele externe, deoarece securitatea spațiului Schengen depinde de rigoarea și eficacitatea cu care fiecare stat membru efectuează controalele la granițele sale externe", a explicat raportorul PE.

Comisia PE consideră că, înainte de sfârșitul lui 2011, UE va trebui să fixeze o dată pentru aplicarea acquis-ului Schengen de către România și Bulgaria.

Următorii pași

Opinia cu privire la aderarea României și a Bulgariei la spațiul Schengen urmează a fi adoptată în plen în perioada 6-9 iunie, înaintea reuniunii Consiliului pentru afaceri interne care va avea loc între 9 și 10 iunie.

Decizia cu privire la aderarea la Schengen este luată de către Consiliu, printr-o decizie unanimă a guvernelor statelor membre Schengen.

Președinția ungară a Consiliului de Miniștri a declarat că va continua să lucreze pentru a ajunge la o soluție acceptabilă pentru toate părțile, având în vedere temerile exprimate de anumite State Membre.

Background

Cooperarea Schengen a început la 14 iulie 1985 cu Acordul Schengen, care prevede eliminarea controalelor sistematice la frontierele interne dintre statele semnatare și crearea unui spațiu comun, de liberă circulație a persoanelor, și o frontieră externă comună (cu reguli comune privind controalele la frontierele externe, o politică comună privind vizele, cooperare polițienească și judiciară și crearea unui Sistem de Informații Schengen). Cele 5 state fondatoare au fost Belgia, Germania, Franța, Luxembourg și Olanda.

Spațiul Schengen s-a extins și cuprinde în prezent 25 de state membre: Austria, Belgia, Danemarca, Franța, Finlanda, Germania, Grecia, Italia, Luxembourg, Olanda, Portugalia, Spania, Suedia, republica Cehă, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Slovacia, Slovenia, și cele trei state asociate ale UE: Norvegia, Islanda, și Elveția (Liechtenstein va deveni al patrulea stat asociat).

În prezent, libera circulație este garantată pe un teritoriu de 42 673 km de coastă maritimă și 7 721 de kilometri de frontieră terestră, din 25 de state cu un total de 400 de milioane de cetățeni

La nivelul comisiei parlamentare raportul Coehlo a fost adoptat cu 33 de voturi pentru si 3 împotrivă.