Suveranitatea alimentară - provocări şi perspective

Bruxelles, 6 mai 2011

Europarlamentarii Viorica Dăncilă şi Marc Tarabella (Belgia), membri ai Comisiei pentru Agricultură şi Dezoltare Rurală din cadrul Parlamentului European, au participat la Universitatea din Gembloux, la conferinţa cu tema "Suveranitatea alimentară - provocări şi perspective".

Reuniunea se înscrie în ciclul de dezbateri dedicate Politicii Agricole Comune post 2013, lansate de Universitatea din Gembloux, în 2010.

Discuţiile s-au axat pe teme precum "Dreptul la hrană", "Cum putem asigura hrană durabilă pentru 9 miliarde de persoane", "Suveranitate alimentară".

Participanţii la reuniune au atras atenţia asupra faptului că preţul alimentelor a crescut foarte mult din 2008 şi până în prezent, urmare a creşterii preţului petrolului, la care se adaugă speculaţiile pe piaţa produselor alimentare, lucru care are consecinţe dramatice asupra populaţiei cele mai vulnerabile: numărul persoanelor subnutrite a depăşit pragul de un miliard, 80 la sută dintre aceşti fiind agricultori.

În aceste condiţii, întrebarea care apare este următoarea: „de câţi agricultori are nevoie omenirea pentru a hrăni, în 2050, peste 9 miliarde de persoane?", a spus deputatul român, Viorica Dăncilă.

Potrivit acesteia, chiar dacă Uniunea Europeană a propus deja un plan pentru a salva omenirea de la foame, analiştii europeni susţin că, fără acţiuni concrete ale statelor UE, Europa va fi confruntată cu cel mai mare val de imigraţie din istoria sa, care va depăşi cu mult valurile migratoare anterioare.

Viorica Dăncilă a atras atenţia că, întrebarea "Cine va hrăni lumea?", lansată printr-o consultare publică de preşedinţia franceză a UE, nu are încă un răspuns viabil, pentru moment.

«Acest lucru a fost de altfel evidenţiat de foarte mulţi experţi şi politicieni care au participat la dezbateri în cadrul acestei consultări, părerea unanimă fiind că omenirea are nevoie de soluţii urgente, având în vedere creşterea preţul orezului şi porumbului cu 70 %, într-un singur an, şi luând în considerare estimările potrivit cărora peste 40 de ani omenirea va ajunge la 9 miliarde de persoane», a afirmat deputatul român.

Viorica Dăncilă a fost de părere că «ar trebui luate în considerare acele păreri ale experţilor care propun revizuirea sistemului alimentar şi acordarea de prioritate cetăţenilor în faţa organizaţiilor supranaţionale, pentru că cetăţenii sunt mai capabili să pună în aplicare politici agricole în strânsă corelaţie cu dezvoltrea durabilă a societăţii».

Pe de altă parte, sunt necesare eforturi susţinute pentru atragerea tinerilor în agricultură cu scopul realizării unui schimb eficient între generaţii, cîtă vreme doar 7 la sută din ferme sunt gestionate, în prezent, de persoane sub 35 de ani, a spus deputatul român.

«Şi dacă tot vorbim de schimb efecient între generaţii, poate că agricultorul japonez Takao Furuno, pionier al plantaţiilor de orez biologic în Japonia, ar putea constitui un model pentru tinerii fermieri. Furuno a reluat o metodă veche, utilizată de înaintaşii săi în Japonia - creşterea raţelor în orezării - care permite cultivarea orezului şi creşterea producţiei fără pesticide sau fertilizanţi chimici. Rezultatul experimentului lui Furuno a fost dublarea producţiei faţă de fermele vecine cu aceeaşi suprafaţă şi care au folosit îngrăşăminte chimice, şi implicit a veniturilor sale, obţinerea de orez biologic, de calitatea superioară, şi mai scump pe piaţă, corelată cu venituri obţinute din vânzarea raţelor. Furuno estimează la circa 75.000 numărul fermelor care au decis să aplice această tehnică în Asia, din care peste 10.000 în Japonia», a menţionat Viorica Dăncilă.

«Dacă micii agricultori pot căştiga un pariu utilizând o metodă simplă şi eficare, atunci poate că politicienii ar trebui să îi asculte mai mult pe cetăţenii simpli, dacă vor să găsească soluţii pentru viitorul agriculturii», a concluzionat Viorica Dăncilă.

La conferinţă au mai participat Olivier De Schutter, raportor special al Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru dreptul la hrană, din 2008, şi profesor la Universitatea Catolică din Louvain (Belgia), Jean-Louis Rastoin, profesor de economie la Universitatea din Montpellier (Franţa), Genevieve Savigny, membru în Comitetul de Coordonare Europeană al Via Campesina (Franţa), Eric Haubruge, vicerector al Universităţii din Gembloux.

Forumul de la Gembloux, dedicat Politicii Agricole Comune post 2013, este patronat de Edgard Pisani, fost ministru francez al agriculturii şi fost comisar european pentru dezvoltare.