Proiectul USL este unul responsabil de care depinde dezvoltarea economică a României

Suntem astăzi aici pentru a dezbate cele mai importante proiecte de lege care privesc evoluţia României în anul 2014 şi care trasează coordonatele macro-economice în anii următori, Legea Bugetului de Stat şi Legea Bugetului Asigurărilor Sociale de stat. Este o dezbatere care, aşa cum se întâmplă în ţările democratice şi civilizate, trebuie să fie un model de seriozitate, responsabilitate şi profesionalism, iar noi, parlamentarii, suntem chemaţi să răspundem acestei provocări în susţinerea punctelor noastre de vedere, indiferent că suntem în opoziţie sau la putere.
Din păcate, în cadrul comisiilor reunite pentru buget, finanţe şi bănci sesizate în fond, lucrurile nu s-au încadrat în parametrii normali de dialog şi de abordare constructivă.
Opoziţia a preferat, ca şi anul trecut, să trateze Legea Bugetului de Stat şi Legea Bugetului Asigurărilor Sociale de stat în mod demagogic şi populist, cu fundamentarea incorectă a amendamentelor propuse, cu suplimentări de venituri nerealiste, fără viziune şi fără soluţii, dovedind în continuare aceeaşi aroganţă în faţa colegilor şi dispreţ faţă de români.
Sunt colegi PDL care au contribuit decisiv la această situaţie prin tăierea salariilor românilor cu 25%, reducerea ajutoarelor şi indemnizaţiilor pentru mame cu 15%, falimentarea a peste 200.000 de firme şi mărirea TVA-ului de la 19% la 24%. Nimeni din această ţară nu mai doreşte „să beneficieze” de pe urma acestor măsuri, aşa cum România nu mai doreşte să retrăiască coşmarul economic din acea perioadă.
Parlamentarii PDL au uitat acest lucru şi au devenit foarte vocali, chiar grijulii cu românii, încercând să dea lecţii de management, eficienţă şi bună administrare a veniturilor bugetului de stat. Pe fondul acestei prestaţii nedemne a opoziţiei, în cadrul comisiilor reunite de buget, finanţe şi bănci a avut loc şi o premieră neplăcută şi nedorită.
Administraţia Prezidenţială, ordonator principal de credite, nu s-a prezentat, poate chiar la sugestia neinspirată a unor lideri PDL, în faţa celor două comisii pentru a-şi susţine propriul buget pe anul 2014, situaţie fără precedent după ştiinţa mea, cel puţin din 2004 de când sunt membru al Comisiei de buget din Camera Deputaţilor.
Este o nouă dovadă de discreditare a rolului Parlamentului de către Administraţia Prezidenţială, este o mostră de dispreţ faţă de cea mai însemnată dezbatere anuală a ţării şi faţă de cetăţeni, cei care plătesc din propriile buzunare aparatul de lucru de la Cotroceni, în frunte cu Preşedintele.
Liderii PDL şi Preşedintele Băsescu sunt „o apă şi-un pământ” când e vorba de Legea Bugetului de Stat şi de respectul cuvenit pentru această dezbatere din cadrul Parlamentului, forul legislativ principal şi fundamentul oricărei societăţi democratice.
„Aşchia nu sare departe de trunchi”, iar prin asemenea comportamente preşedintele Băsescu şi PDL dovedesc că nu şi-au spus niciodată adio, ci au rămas parte a aceluiaşi trunchi scorburos şi îmbătrânit, care a făcut doar umbră şi nimic nu a rodit în jurul său pentru binele românilor.
Orice analiză a actualei prestaţii guvernamentale, a obiectivelor asumate în domeniul fiscal-bugetar prin Legea Bugetului de Stat, trebuie să aibă în vedere în primul rând provocările şi constrângerile economiei româneşti, după guvernarea din perioada 2009-2011, guvernare ce nu a excelat în domeniul economic şi care nu a găsit cel mai bun răspuns la criza economico-financiară care a afectat şi România.
Între o guvernare bazată pe o austeritate suportată de români, pe care PDL ne-a impus-o timp de 3 ani şi jumătate, şi ceea ce propune acum Guvernarea USL, există o diferenţă fundamentală care depăşeşte graniţele ideologice.
Guvernarea PDL a reuşit doar să implementeze sărăcia, lăsând moştenire mai multe datorii decât beneficii. PDL a creat nedreptate socială şi a crescut inegalităţile prin antagonizarea structurilor sociale. S-a ajuns la o isterie naţională în care pensionarii erau principalii vinovaţi şi trebuiau eliminaţi pe cale naturală din sistem, doctorii erau trimişi să profeseze afară, iar bugetarii erau duşmanii de clasă ai celor din mediul privat.
Din 2012 încoace, Guvernul USL propune românilor un alt model bugetar, axat pe transparenţă, echitate şi onorarea promisiunilor asumate. Actuala guvernare a început să aplice angajamentele făcute încă din opoziţie, în primul rând măsurile reparatorii privind salariile şi pensiile, concomitent cu respectarea angajamentelor internaţionale, a obligaţiilor dure şi în condițiile constrângerilor rezultate din perioada 2009-2011.
Acum, la aproape 20 de luni de la preluarea mandatului, USL dovedeşte că s-a ţinut de cuvânt. În 2012, în doar 6 luni de la preluarea guvernării, USL a stopat risipa din banul public şi a identificat resursele necesare pentru reîntregirea salariilor bugetarilor, pentru restituirea celor 5,5% reţinuţi ilegal pensionarilor pentru contribuţia la sănătate, precum şi pentru aplicarea Legii unitare a pensiilor care prevedea indexarea anuală a acestora cu rata inflaţiei.
Aplicarea acestor măsuri a însemnat un efort bugetar pe care ni l-am asumat şi în 2013. Astfel, am asigurat plata salariilor reîntregite cu 15% pentru bugetari şi plata restanţelor către pensionari pentru cei 5,5 % reţinuţi ilegal.
De la 1 ianuarie 2013, pentru prima dată de la adoptarea Legii unitare a pensiilor, pe care PDL a fraudat-o la vot în anul 2010, cei 5,5 milioane de pensionari au primit pensiile indexate cu 4%, o cheltuială suplimentară faţă de 2012 de 500 milioane euro. Am reparat astfel o nedreptate enormă făcută pensionarilor, care în cei trei ani de guvernare PD-L au fost umiliţi şi minţiţi, fiind nevoiţi să trăiască sub pragul de subzistenţă.
Bugetul pe 2013 a inclus şi suma de 900 milioane lei, reprezentând tranşa de 10% din titlurile executorii obţinute de personalul bugetar, având ca obiect drepturi de natură salarială, în urma proceselor din timpul guvernării PDL.
Am prevăzut aceste fonduri pentru că am stopat jaful din banii publici făcut cu neruşinare de PDL şi clientela sa politică. USL a debranşat de la bugetul de stat contractele „băieţilor deştepţi” şi a stopat alocarea discreţionară şi abuzivă a resurselor bugetare.
În plan economic, USL a adoptat un set de măsuri cu scopul de a sprijini mediul de afaceri. Plata TVA la încasare a devenit o realitate, ca şi reducerea TVA-ului de la 24% la 9% la produsele de panificaţie, măsură ce se aplică de la 1 septembrie, cu efecte benefice în scăderea preţului pentru consumatori, precum şi în combaterea evaziunii fiscale.
Pachetul nostru de măsuri pentru relansarea sectorului privat a cuprins un mixt de politici pro-active în sensul descătuşării potenţialului economic al României. În 2013, aproximativ 900.000 de angajaţi în sistemul privat au beneficiat de creşterea salariului minim cu 15%, în 2 trepte: 750 lei de la 1 februarie, 800 lei de la 1 iunie.
Astfel, obiectivele politicii bugetare din 2013 au fost îndeplinite de guvernarea USL:
1. Cheltuielile au crescut cu 14 miliarde lei față de 2012, stimulând procesul de creștere economică, de la 1,6% la 2,7%;
2. Au fost plătite arierate în sănătate în valoare de 2,6 miliarde lei și la autoritățile locale în cuantum de 1 miliarde lei;
3. Salariile bugetarilor au crescut cu 15% (1,2 milioane beneficiari);
4. Salariul minim a crescut cu 15% (690.000 beneficiari);
5. A crescut venitul minim garantat (210.000 beneficiari);
6. Pentru prima dată după 3 ani, au crescut pensiile (5,5 milioane beneficiari);
7. Inflația a scăzut de la 4,95% în 2012, la 1,8% în acest an;
8. Deficitul a continuat să scadă de la 3% din PIB, la 2,6% din PIB.
Salariul minim brut va fi majorat anul viitor în două etape, respectiv de la 800 lei, în prezent, la 850 de lei începând cu 1 ianuarie şi la 900 lei de la 1 iulie.
În prima etapă, respectiv din 1 ianuarie 2014, vor beneficia de majorarea salariului de bază minim brut un număr de 804.225 de salariaţi, dintre care 238.143 din sectorul bugetar şi 566.112 din sectorul concurenţial.
În cea de-a doua etapă, respectiv din 1 iulie 2014, vor beneficia de creşterea salariului de bază minim brut pe ţară 966.405 salariaţi, dintre care 281.542 bugetari şi 684.863 din mediul privat.
Numărul mediu de salariaţi va ajunge la 4,57 milioane persoane, de la 4,51 milioane angajati în 2013, (o creştere de 60.000 de locuri de muncă), câştigul salarial mediu net fiind majorat de la 1.594 lei la 1.676 lei.
În anul 2014, pensiile vor fi indexate potrivit legii cu 3,76%, fiind pentru al doilea an consecutiv când se întâmplă acest lucru, după ce guvernarea PDL le-a îngheţat timp de 3 ani la nivelul anului 2009.
În ceea ce priveşte salariile, este prevăzută o majorare salarială de 10% pentru cadrele didactice din sistemul preuniversitar şi universitar cu vechime de până la 6 ani, procent cu care se majorează și subvențiile pentru cămin. Acordarea unei burse în valoare de 670 lei (150 de euro) pentru medicii rezidenţi şi pentru farmacişti este prevăzută de asemenea în buget, ambele măsuri salariale fiind angajamente asumate de USL în opoziţie.
300 de milioane de euro din fonduri europene vor fi realocate de la alte programe pentru lucrări de infrastructură la școli. În plus, în 2014 statul plătește 2,06 miliarde lei titluri executorii salarii, din care 1,06 miliarde pentru învățământul preuniversitar și universitar.
Bugetul de stat este unul realist, care alocă sumele necesare atât pentru acoperirea cheltuielilor de funcţionare, a pensiilor, a salariilor din educaţie şi sănătate, cât şi pentru investiţii şi cofinanţarea programelor din fonduri europene.
Cheltuielile cu investiţiile pentru anul 2014 sunt în sumă de 40 de miliarde lei (6% din PIB), accentul fiind mutat pe fondurile europene. Trebuie să înţelegem că nu vom dezvolta niciodată România doar din fonduri de la bugetul de stat, ca atare ţinta noastră este asigurarea cofinanţării crescute şi atingerea unei rate de absorbţie de 100% a fondurilor structurale şi de coeziune nerambursabile până la sfârşitul anului 2015.
Bugetul pe anul 2014 este construit astfel încât să stimuleze creşterea economică bazată pe investiţii:
- Cota unică se va meţine la nivelul actual de 16%;
- Vom reduce CAS cu 5 p.p de la 1 iulie;
- Vom continua procesul de stimulare a mediului de afaceri prin scheme de garanții de stat, ajutoare de stat, mai ales pentru sectorul IMM-urilor;
-  Vom continua să sprijinim producătorii agricoli;
- TVA-ul va rămâne redus la 9% pentru produsele de panificaţie şi vom analiza impactul privind aplicarea acestei măsuri şi la alte categorii de produse;
- Vor creşte investiţiile publice, în bugetul de stat pe anul 2014 fiind incluse 21 de proiecte care vor fi finanţate cu prioritate din fonduri europene nerambursabile, fonduri rambursabile şi de la bugetul de stat şi alte 4 proiecte care vor fi finanţate integral de la bugetul de stat, toate cu o valoare mai mare de 100 milioane lei.
Diferenţa între guvernarea PDL şi guvernarea USL este evidentă şi reiese şi din proiectul legii bugetului de stat pe anul 2014. În timp ce principala preocupare a colegilor democrat-liberali a fost îmbogăţirea clientelei politice pe spinarea românilor, principala noastră grijă este aceea de a oferi un sprijin real pentru români şi pentru relansarea economiei.
Ca atare, PNL susţine acest buget, care va permite continuarea proiectului USL pentru România şi cetăţenii săi, un proiect responsabil de care depind dezvoltarea economică şi bunăstarea acestei ţări.
 
  05.12.2013 Gheorghe Dragomir,
  Deputat PNL Constanța