Apel către parlamentarii României pentru o schimbare politică de substanță

           Stimate colege și stimați colegi,

            Mobilizarea extraordinară a cetățenilor la vot în turul al doilea al alegerilor prezidențiale demonstrează din plin că există o nevoie și o cerință expresă de schimbare venită dinspre societate înspre politica
românească.
            Înțelept ar fi să existe o reflecție aprofundată la nivelul tuturor partidelor reprezentate în parlament asupra acestor energii care vibrează acum în societate. Înfrângerea candidatului PSD pune, pe moment, o presiune foarte mare asupra acestui partid, dar tema de fond este una complexă și privește întregul spectru politic.

            Cauzele succesului domnului Klaus Iohannis țin, în bună măsură și de lipsa de reformă din ultimii ani și de atitudinea generală refractară la orice schimbare.
Imobilismul și conservatorismul politic au dus la acest rezultat întrucât zone importante ale societății s-au simțit respinse și chiar amenințate de această atitudine. Iar începutul sfârșitului a venit o dată cu protestele din toamna anului 2013 după ce guvernul și-a anunțat deschis susținerea față de Roșia Montană și față de gazele de șist după ce, cu un an înainte, militase împotriva proiectelor cu cianuri și a fracturării hidraulice și chiar obținuse simpatie și voturi pentru astfel de cauze. Ceea ce s-a coagulat și consolidat atunci în stradă și online ca mod de acțiune și de propagare a mesajelor s-a manifestat mult extins cu prilejul dezastrului organizatoric de la primul tur al alegerilor la secțiile de vot din diaspora și, în mod fatal pentru Victor Ponta, în cel de-al doilea tur.
            Această zonă dinamică a societății și tinerii care țin la anumite valori și principii și care se pot mobiliza pentru a reacționa în apărarea lor au reprezentat în bună măsură catalizatorul care a forțat schimbarea și care a adus surpriza rezultatului de la prezidențiale.

            Probabil că nimic din aceste lucruri nu s-ar fi întâmplat însă dacă atitudinea guvernului ar fi fost una rezonabilă, în acord cu promisiunile din 2012, atentă la semnalele venite din societate și plină de solicitudine față de aspirațiile și doleanțele oamenilor pentru un viitor mai apropiat de standardele europene. De asemenea, dacă nu ar fi existat abuzuri grave și evidente precum reprimarea oamenilor la Pungești și dacă premierul nu și-ar fi creat avantaje suplimentare schimbând regulile în timpul campaniei prin cooptarea a sute de primari și mii de consilieri de la alte partide cu doar o lună înainte de alegeri.
            Trec în revistă aceste lucruri nu pentru a blama neapărat pe cineva, ci pentru a ilustra lucruri care trebuie avute în vedere dacă vrem să schimbăm cu adevărat modul în care este făcută politică în România.
            Ceea ce i-a lipsit mult timp și ce îi trebuie neapărat politicii din țara noastră este întoarcerea spre principii și valori dublată de o flexibilitate necesară producerii de reforme. Asta o cere acum societatea și sper să îi ascultăm și urmăm cu toții îndemnul.

            Dincolo de căutarea unor responsabili pentru situația de ruptură între mediul politic și societate la care s-a ajuns sper să avem o abordare constructivă care să aducă seriozitatea, predictibilitatea și ancorarea în principii și valori democratice a prestației politice.


            Este oare acest lucru greu? După cum s-a văzut acum, lecțiile pot fi învățate rapid. Rezultatul alegerilor a făcut ca, imediat, să fie respinsă legea amnistiei și grațierii care fusese amânată aproape un an și care a generat numeroase dezbateri care au erodat imaginea PSD. De asemenea, nu a mai fost nici o problemă cu ridicarea imunității unor deputați ori cu anchetarea penală a unor foști miniștri deși înainte de acest moment era cvasi-imposibil ca astfel de decizii să fie luate de către Camera Deputaților ori Senat.

            Avem nevoie de o reformare rapidă a sistemului electoral pentru a-l pune în acord cu prevederile „Codului bunelor practici electorale” elaborat de către Comisia pentru Democrație prin Drept – Comisia de la Veneția. Doar în cursul anului 2015 se poate face acest lucru pentru a putea avea, în sfârșit, alegeri cu adevărat libere și democratice după ani de legislație electorală extrem de restrictivă și de aiuritor construită, legislație care a dus la situații stranii și neîntâlnite nicăieri în lumea civilizată.

Nu este admisibil într-o democrație, să ai nevoie de 25.000 pentru a înființa un partid. Nu este admisibil într-o democrație să plătești o taxă de participare pentru a participa la alegerile parlamentare în toate colegiile din țară de peste 450.000 de euro. Nu este admisibil într-o democrație să fie nevoie să strângi un număr uriaș de semnături (sute de mii) pentru a candida la europarlamentare ori prezindențiale și să nu ai nici măcar posibilitatea de a le strânge online. Nu este admisibil într-o democrație ca unei persoane să îi fie interzis accesul la demnitatea de ministru, prim ministru ori președinte al republicii doar pentru că nu aparține unei religii anume.
            Sunt multe schimbări necesare pentru ca țara noastră să recupereze decalajele mari față de țările democratice, civilizate și prospere din Uniunea Europeană. Dar haideți să începem cu reformarea sistemului electoral pentru a arăta că permitem dezghețarea politicii și că acceptăm o competiție liberă și corectă. De aici vor deriva multe alte schimbări de bun augur pentru România!

            În același timp, haideți să ancorăm prestația publică a partidelor în valori și principii clare nu în interese de conjunctură care să modeleze legislația într-un mod de natură să creeze injusteți și blocaje la fiecare pas...


            Cu speranța că înțelepciunea de pe urmă demonstrată de cetățeni la vot îi va contamina și pe politicienii din parlament,