Bilanțul guvernării Ponta-Antonescu

În nici trei luni de zile, guvernarea Ponta-Antonescu a reușit să prăbușească economia țării, să deterioreze grav nivelul de trai, să izoleze România pe plan internaţional, să crească inadmisibil riscurile privind securitatea financiară, să antagonizeze populația într-o dispută ce nu-și are locul și sensul, să atace și să-și subordoneze într-un mod nepermis instituții fundamentale ale statului, să piardă beneficiile aduse României de integrarea euro-atlantică. 1. Prăbușirea economică

• Cursul de schimb euro/dolar raportat la moneda națională s-a depreciat cu 7%. Pe cale de consecință, energia şi produsele de import, ratele populației la creditele în monedă străină se scumpesc cu 7% cel puțin, grevând nivelul de trai al întregii populații, anulând recenta creștere a salariilor bugetarilor cu 8%.
• Deficitul bugetar depășește țintele propuse prin acordul cu FMI-BM-UE, ajungând în luna mai deja la 1,19% din PIB, conform anunțului Ministerului de Finanțe, punând sub semnul întrebării continuarea acestui acord (deficit asumat la finele anului 2012 de 2,2%, crescut deja de la 1,9% cât era propus inițial, din considerente de sporire a cheltuielilor cu salariile și pensiile).
• Investiţiile străine. Potrivit datelor Băncii Naţionale a României, investiţiile străine directe au înregistrat un declin de peste 45%, ajungând la 465 milioane de euro, faţă de 849 milioane de euro, cât s-a înregistrat în aceeaşi perioadă a anului trecut. În schimb, la vecinii din sud, acest indice a înregistrat o creştere semnificativă. Acest declin demonstrează lipsa încrederii investitorilor în climatul politic și economic al României.
• Nivelul CDS, adică al costurilor la care sunt asigurate obligaţiunile suverane împotriva riscului de faliment pentru România a crescut cu 27,2% în ultimele două luni, de la 345 puncte de bază în 27 aprilie 2012, la 439 puncte în 9 iulie 2012, conform Bloomberg. Este cea mai puternică deterioare a CDS-ului în regiune. Această evoluție înseamnă o încredere din ce în ce mai mică a investitorilor străini în stabilitatea economică a României.
• Restanțe la bănci: valoarea restanțelor la bănci a crescut în luna mai cu 855 milioane lei și a ajuns la 24,7 miliarde lei. Față de mai 2011, în mai 2012, ritmul de creștere a restanţelor a fost aproape dublu (855 mil. lei față 487 mil. lei).
• Rata creditelor neperformante a ajuns la 12,52%în cazul creditelor în moneda națională, și la 10,77% în cazul creditelor în valută.
• În numai două luni,rezervele internaționale (inclusiv aur) s-au diminuat cu 1,4 mld. euro, de la 38,5 mld. euro la 30 aprilie 2012 la 37,1 mld. euro la 30 iunie 2012.

2. Lovitura de stat prin decapitarea conducerii statului Atacul asupra conducerii instituțiilor statului, asupra Constituției, este nemaiîntâlnit în țări civilizate. Recentul Raport MCV asupra stării Justiției ilustrează îngrijorarea Comisiei Europene relativ la derapajele actualei puteri de la pricipiile statului de drept şi valorile europene. Obiectivul declarat al regimului Ponta-Antonescu, exprimat clar de Dan Voiculescu, este: „Nu avem toată puterea până nu luăm și Justiția."

• OUG 41 din 6 iulie 2012 care elimină pragul prezenţei la vot pentru referendumul de demitere a Preşedintelui, fapt declarat neconstitutional. Nu se pot emite, conform Constituției, ordonațe de urgență în domeniul drepturilor electorale.
• Ordonanț de Urgență nr. 38/2012 care anulează controlul CCR asupra deciziilor Parlamentului. A fost declarată neconstituțională.
• Înlocuirea Avocatului Poporului cu o persoană obedientă regimului Ponta-Antonescu, în contextul în care Avocatul Poporului este singura instituție îndrituită de lege să atace la CCR Ordonanțele de Urgență.
• Decapitarea, într-o singură zi, a conducerii Camerelor Parlamentului, în pofida regulamentelor acestora.
• Decapitarea, în două zile, a Președintiei României, printr-un act de acuzare fantezist, în lipsa unor fapte care să constituie abateri grave de la prevederile Constituției.
• Art 3 din Hotărârea Parlamentului nr 34 din 6 iulie care prevede că "în situaţia în care Curtea Constituţională va stabili că NU au fost îndeplinite condiţiile de valabilitate stabilite de lege (n.r. pentru validarea referendumului), Parlamentul României va lua act de hotărârea acesteia şi va decide asupra procedurii de urmat."
• Ministrul Justiţiei a sesizat inspecţia judiciară a CSM ca să analizeze dacă judecătorii care l-au condamnat pe Adrian Năstase au comis vreo abatere disciplinară.
• 27 iunie 2012 - Curtea Constituţională decide că şeful statului reprezintă România la Consiliul European. Imediat după anunţarea deciziei, Ponta declară că nu va respecta decizia obligatorie a Curţii Constitutionale: „vreau să vă anunţ că, evident, mâine voi merge la Bruxelles..."
• 27 iunie 2012 - Corlăţean acuză doi judecători CCR că se află „indubitabil" în stare de incompatibilitate, deşi ministrul Justiţiei nu are atribuţii de a verifica sau stabili situaţii de incompatibilitate.
• 27 iunie 2012 - Ponta trece Monitorul Oficial din subordinea Camerei Deputaţilor sub autoritatea Guvernului, printr-o ordonanţă de urgenţă şi poate controla astfel ce acte se publică şi în ce moment.
• Înlocuirea conducerilor Televiziunii Române, a altor instituții ale statului, pentru a ascunde plagiatul lui Victor Ponta și a bloca accesul populației la informații corecte.
• Numirea în funcții de miniștri a unor persoane incompatibile, acuzate de plagiat, incompetente și fără pregătire profesională adecvată.
• Impunerea unor condiții de derulare a referendumului dincolo de termenul de 10 zile în care era legal acest lucru.

Caracteristice perioadei guvernării Ponta-Antonescu sunt călcarea în picioare, fără teamă și rușine, a prevederilor constituționale și legale şi practicarea unui limbaj dublu, diferit pentru români comparativ cu acela destinat oficialilor europeni. 3. Izolarea României în plan european și internațional Poate cel mai grav lucru îl reprezintă pentru români riscul pierderii avantajelor multiple obținute prin aderarea la structurile euro-atlantice. În condițiile unei crize economice mondiale grave și prelungite, comunitatea europeană reprezintă pentru România un colac de salvare. Fondurile structurale nerambursabile, banii ieftini europeni, locurile de muncă pentru români, posibilitățile de afaceri și călătorii fără vize, accesul la mărfuri ieftine și de bună calitate, o piață imensă pentru exporturile românești, toate acestea riscă să devină amintire, în cazul în care regimul Ponta-Antonescu continuă atacul început asupra principiilor și valorilor democrației și statului de drept. Deja Angela Merkel, Manuel Barroso, William Hague, popularii şi socialiștii europeni au adresat avertismente severe regimului Ponta-Antonescu să înceteze aceste atacuri asupra statului de drept. Ce riscă România în cazul în care cei doi continuă lovitura de stat?

• Să pierdem bani europeni.
• UE să denunțe acordul de finanțare a deficitului României, la care este parte împreună cu FMI şi BM.
• Creșterea riscului de țară (CDS), până la cote care fac imposibilă obținerea de împrumuturi sustenabile.
• Limitarea circulaţiei forţei de muncă, ceea ce va afecta foarte mult mai ales populaţia din mediul rural.
• Amânarea, sine die, a aderării la spațiul Schengen.
• Suspendarea dreptului de vot pentru România, exact în perioada când se decide viitorul buget, proiectele și prioritățile UE.
• Amânarea sau anularea colaborării în proiecte europene și cu finanțare europeană între persoane fizice sau juridice române și persoane sau instituții europene.
  

4. Restaurația în Educație Situația de coșmar din Educație, unde a fost necesară schimbarea a patru miniștri în două luni, pe motive de plagiat, incompetență şi incompatibilitate, a condus la blocarea procesului de implementare a Legii Educației Naționale. Încălecarea și subordonarea instituțiilor statului a fost evidentă în cazurile schimbării componenței Consiliului Național de Etică și a CNATDCU, prin impunerea unor personaje obediente și obscure, fără performanțe și vizibilitate științifică internațională. S-au anulat prevederi importante ale Legii Educației, dar au fost introduse acte normative de cumpărare a bunăvoinței sindicatelor, cum a fost reținerea pe statul de plată a cotizațiilor sindicale, recuperarea bunurilor imobile de către membri fondatori ai universităților private, etc. Au fost rapid înlocuiți Inspectorii Școlari Generali și o parte dintre directorii de școli cu politruci din clientela politică a noii puteri. Au fost mărite cifrele de școlarizare pentru învățământul superior, inclusiv la doctorat, pentru a asigura funcționarea în continuare a fabricilor de diplome. Nu s-a făcut, în schimb, niciun pas în realizarea unui nou Curriculum Național, în depolitizarea conducerilor de școli, în punerea de acord a cifrelor de școlarizare cu structura pieței muncii, în salarizarea după merite, performanţă și rezultatele muncii. 5. S-a creat o falie în populația României Bătălia politică între cele două tabere a fost extinsă, prin acțiunea politică, și la nivelul a unei mari părți din populație. Patima, acuzele, insultele și invectivele, ce nu-și au locul într-o dezbatere civilizată, au suprimat discuțiile normale asupra perspectivelor și soluțiilor la problemele importante ce preocupă populația. Emoția și starea de insecuritate induse de această bătălie dusă peste limite raționale, blochează instituții ale statului, ocupă aproape toată media, reduce activitatea economică și socială. De această stare negativă de lucruri sunt vinovați politicienii, care nu știu, nu pot sau nu vor să mențină lupta politică strict în cadre civilizate, fără a antrena și mase largi ale populației în această bătălie. 6. Plagiatul lui Victor Ponta Plagiatul grosolan a tezei de doctorat a premierului Victor Ponta, neasumat de acesta și negat de Consiliul Național de Etică aflat în subordinea Ministerului Educației, a aruncat în derizoriu și rușine prestigiul și meritele cercetării românești, prin nivelul înalt de reprezentativitate a funcției de premier a lui Victor Ponta. Deși cutumele și exemple recente din Europa arată că singura ieșire din această situație o reprezintă demisia din funcțiile înalte deținute, Victor Ponta refuză să urmeze exemplul demnitarilor europeni aflați în aceeași situație, care au demisionat pentru a nu terfeli întreaga lume academică din țările respective. Alăturat minciunilor privind masterate în Italia și Marea Britanie, plagiatul comis dar nerecunoscut de Victor Ponta aruncă lumea academică românească într-un derizoriu nemeritat. În concluzie, guvernarea Ponta-Antonescu a trimis în derizoriu toată încrederea și respectul obținute de România în cadrul Uniunii Europene, în patru ani de eforturi și privațiuni pentru menținerea echilibrelor structurale și predictibilității economiei românești, fapt ce va afecta grav nivelul de viață a milioane de cetățeni români.