Comunicat de presă Noua Republică a depus la Parlament o Lege împotriva fentării executării pedepselor

Actuala lege a executării pedepselor permite fentarea pedepselor privative de libertate împotriva actelor antisociale. O persoană capabilă să elaboreze invenţii și inovaţii valoroase sau lucrări știinţifice de certă valoare nu poate fi bănuită că nu a fost conștientă de consecinţele faptelor sale antisociale.
Simpla continuare a activităţii sale uzuale de creaţie în penitenciar nu garantează că atitudinea antisocială a persoanei se va schimba în bine.
Partidul Noua Republică a depus la Parlament, prin senatorul Valeriu Todirașcu, o inițiativă legislativă pentru abrogarea literei f), alin. (1), din Art. 96 al Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal.
Această prevedere de litera f), din Legea privind executarea pedepselor, în care se permite reducerea perioadei de detenţie cu 30 de zile „în cazul elaborării de lucrări ştiinţifice publicate sau invenţii şi inovaţii brevetate, pentru fiecare lucrare ştiinţifică sau invenţie şi inovaţie brevetate” nu are o justificare evidentă, trebuie abrogată, pentru că nu poate fi valabilă încazul persoanelor cu o instrucție de vârf și cu o calificare profesională superioară, care nu pot invoca necunoașterea legilor sau neînțelegerea consecințelor actelor antisociale comise.
O persoană capabilă să elaboreze invenții și inovații valoroase sau lucrări științifice de certă valoare nu poate fi bănuită că nu a fost conștientă deconsecințele faptelor sale antisociale.
Simpla continuare a activității sale uzuale de creație în penitenciar nu garantează că atitudinea antisocială a persoanei se va schimba în bine.
În plus, comisia de eliberare condiţionată nu poate avea competenţa să judece valoarea unei invenţii sau a unei lucrări știinţifice și nici să garanteze că respectiva invenţie sau lucrare nu este elaborată de cineva din afara penitenciarului și însușită de deţinut contra cost sau în schimbul altor foloase pe care le va furniza ulterior eliberării, autorului real.
Privarea de libertate nu are numai scop punitiv pentru persoana condamnată pentru încălcarea legii, ci are un important rol
educativ. Persoanele insuficient instruite pot să nu înțeleagă urmările unor fapte antisociale și, de aceea, se presupune că școlarizarea acestora ar putea duce la o mai bună înțelegere a rolului persoanei respective în societate și la nerepetarea unor astfel de fapte. Munca efectuată în timpul detenției și participarea la cursurile de şcolarizare pentru formele de învăţământ general obligatoriu sau la cursurile de calificare ori recalificare profesională sunt motive pentru liberarea condiționată deoarece s-a avut în vedere că printre cauzele săvârșirii de infracțiuni se numără instrucția deficitară prin școlarizarea precară și lipsa unei meserii care să permită persoanei un câștig decent.
De aceea, dacă se constată că persoana condamnată dă semne că se poate reîncadra în societate și ca nu este probabil că va mai
întreprinde acte antisociale, se poate recurge la liberarea condiționată înainte de executarea în întregime a pedepsei privative de libertate.