Modificări în domeniile gestionării fondurilor europene, justiţiei, social şi construcţiei locuinţelor sociale

Guvernul a aprobat, în şedinţa de astăzi, o Ordonanţă de Urgenţă care modifică mai multe prevederi legislative din domeniile gestionării fondurilor europene, justiţiei, social şi construcţiei locuinţelor sociale.

Prin acest act normativ a fost modificată şi Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 64/2009 privind gestionarea financiară a instrumentelor structurale şi utilizarea acestora pentru obiectivul convergenţă.

Potrivit modificărilor şi completărilor aprobate de Guvern, autorităţile de management şi organismele intermediare sunt obligate să proceseze cererile de rambursare de la beneficiarii proiectelor finanţate din fonduri comunitare în termen de maximum 45 de zile lucrătoare de la data primirii acestor cereri.

• Ø Acest termen poate fi întrerupt de maximum două ori, pentru perioade de până la 5 zile lucrătoare, pentru depunerea de către beneficiar a unor documente adiţionale sau clarificări solicitate de autoritatea de management sau de organismul intermediar.
• Ø Nedepunerea de către beneficiar a documentelor sau clarificărilor solicitate atrage respingerea, parţială sau totală, după caz, a cererii de rambursare.

De asemenea, Guvernul a decis includerea integrală în bugetul Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului a sumelor necesare finanţării proiectului pan-european de cercetare "Extreme Light Infrastructure - Nuclear Physics (ELI-NP)", prima facilitate de cercetare paneuropeană care va fi construită în estul Europei, pe Platforma Bucureşti - Măgurele. Beneficiarul acestui proiect este Institutul Naţional de Cercetare - Dezvoltare pentru Fizică şi Inginerie Nucleară - Horia Hulubei (IFIN-HH). La acest proiect vor mai participa Ungaria şi Cehia, iar finanţarea se va realiza din fonduri europene.

O altă măsură adoptată astăzi de Guvern prevede faptul că pentru proiectele ex-ISPA transferate integral sau parţial în cadrul Programului Operaţional Sectorial Transport şi Programului Operaţional Sectorial Mediu, recuperarea cheltuielilor efectuate din fonduri ex-ISPA se realizează cu sume din instrumente structurale cuvenite a fi rambursate beneficiarilor acestor proiecte.

• Ø Recuperarea se face prin Autoritatea de management/Autoritatea de certificare şi plată, după autorizarea cheltuielilor de către Autorităţile de management, conform prevederilor legale comunitare şi naţionale.
• Ø Pentru proiectele ex-ISPA transferate integral sau parţial în cadrul Programului Operaţional Sectorial Transport şi Programului Operaţional Sectorial Mediu, recuperarea cheltuielilor efectuate din fonduri ex-ISPA se realizează cu sume din instrumente structurale cuvenite a fi rambursate beneficiarilor acestor proiecte, prin Autoritatea de management/Autoritatea de certificare şi plată, după autorizarea cheltuielilor de către Autorităţile de management, conform prevederilor legale comunitare şi naţionale.

Pentru componentele proiectului ex-ISPA Reabilitarea şi îmbunătăţirea sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare în oraşele Deva şi Hunedoara, transferate în cadrul Programului Operaţional Sectorial Mediu, recuperarea cheltuielilor efectuate se realizează cu sume din instrumente structurale cuvenite a fi rambursate beneficiarului acestui proiect, prin Autoritatea de management, după autorizarea cheltuielilor de către Autoritate.

Procentul, termenele şi condiţiile de acordare şi recuperare a prefinanţării se stabilesc în normele metodologice de aplicare a actului normativ adoptat astăzi, care urmează să fie aprobate prin Hotărâre de Guvern.

Finanţare privată pentru locuinţe din domeniul public al statului

Agenţia Naţională pentru Locuinţe (ANL) va construi locuinţe cu chirie, prin atragerea capitalului privat, inclusiv prin concesiune de lucrări publice. Decizia a fost luată astăzi, în şedinţă de Guvern, în urma modificărilor şi completărilor la Legea nr. 152/1998 privind înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe şi a aprobării Programului „Construcţia de locuinţe cu chirie, realizate prin atragerea capitalului privat".

În acest fel, statul va putea răspunde numărului mare de cereri de locuinţe pentru închiriere existente la nivel naţional, în condiţiile în care fondurile publice sunt insuficiente, dezvoltându-se în acelaşi timp fondul de locuinţe destinate închirierii care aparţin domeniului public al statului.

Terenurile destinate construirii acestor locuinţe aparţin domeniului public al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale şi vor fi transferate în folosinţa gratuită a ANL pe întreaga durată de existenţă a construcţiilor realizate prin acest program. În program vor putea fi preluate şi construcţiile nefinalizate, aflate în diferite stadii de execuţie, pentru includerea lor în circuitul public.

Implementarea şi derularea programului se realizează prin încheierea contractelor de concesiune lucrări publice. În acest sens, ANL răspunde de îndeplinirea tuturor etapelor necesare demarării procedurii de achiziţie publică şi atribuirea contractului de concesiune, durata unui astfel de contract fiind, în general, de circa 20 de ani. Contractul de concesiune lucrări publice se atribuie conform prevederilor legale în vigoare.

În cadrul contractului de concesiune, finanţarea obiectivului de investiţie se asigură de către investitorii privaţi. Aceştia urmează a primi, în contrapartida locuinţelor realizate, o cotă-parte din chiriile încasate, însoţită de plăţi unitare periodice, care urmează a fi rambursate, de către ANL, din surse de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului. Locuinţele vor fi exploatate de către agenţii economici, conform contractelor de concesiune încheiate.

Repartiţia locuinţelor se va face la nivel local, contractele de închiriere urmând a fi încheiate de către ANL. Beneficiarii trebuie să îndeplinească cumulativ mai multe condiţii, iar criteriile de ierarhizare a cererilor sunt cele folosite şi în prezent în programul ANL de construcţie de locuinţe pentru tineri.

Chiria practicată pentru locuinţe va fi calculată în funcţie de următoarele elemente: amortizare imobil pe o perioadă de 60 de ani, administrare imobil, impozit clădire şi asigurare locuinţă.

Modificarea art. 320¹ din Codul de procedură penală

În data de 8 noiembrie 2011, Curtea Constituţională a emis Decizia nr. 1470 şi Decizia nr. 1483 prin care au fost declarate neconstituţionale prevederile art. 320¹ din Codul de procedură penală, care reglementează judecata în cazul recunoaşterii vinovăţiei, text introdus prin art. XVIII pct. 43 din Legea nr. 202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluţionării proceselor.

Un capitol din Ordonanţa de Urgenţă adoptată astăzi vine în întâmpinarea susţinerilor Curţii Constituţionale. Astfel, prin modificarea alin. (4) al art. 320¹ sunt introduse criteriile necesare a fi îndeplinite pentru ca instanţa să soluţioneze latura penală în procedura recunoaşterii vinovăţiei, respectiv fapta există, constituie infracţiune şi a fost săvârşită de către inculpat.

Modificarea alin. (8) al art. 320¹ are în vedere stabilirea condiţiilor în care instanţa poate dispune respingerea cererii, în vederea respectării clarităţii şi previzibilităţii normei procesual penale şi a eliminării posibilităţii arbitrariului atunci când se dispune respingerea cererii. Totodată se are în vedere garantarea principiului fundamental al aflării adevărului în procesul penal.

Textul final şi tranzitoriu remediază aspectele invocate de Curtea Constituţională, prin acordarea posibilităţii de recunoaştere a vinovăţiei la primul termen cu procedură completă imediat următor intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, permiţând astfel aplicarea legii penale mai favorabile tuturor situaţiilor juridice născute sub imperiul legii vechi şi judecate potrivit legii noi.

Instituţia recunoaşterii vinovăţiei, recent introdusă în Codul de procedură penală, are ca scop creşterea celerităţii cu care se soluţionează procesele penale şi prin aceasta, scăderea costurilor procedurilor judiciare penale.

Curtea Constituţională a declarat neconstituţionale dispoziţiile alin. (8) ale art. 320¹ din Codul de procedură penală, care nu prevăd în mod expres criteriile în conformitate cu care instanţa poate respinge cererea de recunoaştere a vinovăţiei.

Odată cu deciziile Curţii Constituţionale, în lipsa unei intervenţii legislative, se poate crea practică judecătorească neunitară, având în vedere că instanţele nu mai au temei de respingere a cererii de recunoaştere a vinovăţiei, putând pronunţa soluţii diferite.

Aceste aspecte pot conduce atât la creşterea duratei de soluţionare, cât şi la sporirea costurilor de soluţionare a cauzelor penale, până la momentul la care se va promova şi respectiv, soluţiona un recurs în interesul legii, ca o consecinţă directă a creării de practică neunitară. În acest sens, a fost necesară intervenţia legislativă, justificată dintr-o perspectivă multiplă: punerea în acord a dispoziţiilor art. 320¹ din Codul de procedură penală cu deciziile Curţii Constituţionale, evitarea creării unui vid legislativ, a creşterii duratei de soluţionare, precum şi a costurilor implicate de practica neunitară în materie procesual penală.

Modificarea prevederilor privind tichetele de masă, de creşă şi a tichetelor cadou

De asemenea, se modifică prevederile referitoare la tichetele de masă, de creşă şi tichetele cadou, care se acordă de către Companiile Naţionale şi regiile cu capital de stat care se autofinanţează. Menţionăm că în sistemul bugetar, potrivit Legii 283/2011, în anul 2012 nu se acordă tichetele de masă, de creşă şi tichetele cadou.

Astfel, la propunerea unor angajatori şi în urma unor discuţii cu sindicatele si patronatele, Guvernul a decis sa modifice textul iniţial al legii, după cum urmează: "valoarea nominală a unui tichet de masă, de creşă şi tichet cadou va putea fi indexată semestrial cu indicele preţurilor de consum înregistrat la mărfurile alimentare, comunicat de INS".

Textul anterior al legii prevedea că valoarea nominală a unui tichet de masă, de creşă şi tichet cadou se indexează semestrial cu indicele preţurilor de consum înregistrat la mărfurile alimentare, comunicat de INS.

Prin această modificare, angajatorii nu vor mai fi obligaţi să indexeze semestrial valoarea tichetelor de masă, de creşă şi a tichetelor cadou.

Decizia luată astăzi este în concordanţă cu Strategia fiscal-bugetară şi cu angajamentul Guvernului privind restrângerea cheltuielilor bugetare.

Biroul de presă