Propunere legislativă pentru respectarea utilizării limbii române ca limbă oficială a statului român
Propunere legislativă pentru respectarea utilizării limbii române ca limbă oficială a statului român
31 Aug, 2015 13:23
ZIUA de Constanta
2364
Marime text
PARLAMENTUL ROMANIEI
CAMERA DEPUTATILOR
Propunere legislativă pentru respectarea utilizării limbii române ca limbă oficială a statului român
Parlamentul României adoptă prezenta lege:
Art. 1. Este interzisă folosirea sub orice formă în cadru oficial a altor limbi decât limba română, limba oficială a statului român conform Constituției, în instituțiile publice de orice fel, de către autoritățile centrale, autorităţile administraţiei publice locale, instituţiile publice aflate în subordinea acestora, precum şi de către serviciile publice deconcentrate și de către angajații de orice fel ai statului român.
Art.2. Ședințele Consiliilor Locale, Consiliilor Județene și orice fel de întâlniri oficiale ale angajaților, funcționarilor și demnitarilor statului român se desfășoară obligatoriu numai în limba română, iar pentru invitații străini sau participanții care nu au cetățenia română se asigură traducere oficială.
Art. 3.
(1). Este interzisă afișarea denumirilor de instituții publice, localități, străzi și locuri publice din România în altă limbă decât în limba oficială a statului român, limba română.
(2). Autorităţile administraţiei publice locale vor asigura în termen de 30 de zile de la promulgarea prezentei legi ștergerea inscripţionării în alte limbi decât în limba română a denumirii localităţilor, străzilor, locurilor publice și a instituţiilor publice sau a altor însemne publice în limbi străine din localitățile aflate sub autoritatea lor administrativă.
Art. 4. Afişarea anunţurilor de interes public se face numai în limba oficială a statului român, limba română.
Art.5. Comunicările oficiale, site-urile instituțiilor publice de orice fel și însemnele acestora utilizează în mod obligatoriu numai limba oficială a statului român, limba română.
Art.6. Este interzisă condiționarea angajării pe orice poziție a unui funcționar plătit de la buget de către statul român în funcție de cunoașterea unei limbi a minorităților.
Art.7.
(1). Angajații, aleșii, demnitarii sau funcționarii statului român care încalcă prevederile prezentei legi își vor pierde mandatul și/sau funcția și/sau locul de muncă în cadrul instituțiilor statului român unde sunt încadrați fără posibilitatea de reangajare sau de realegere într-o instituție a statului român.
(2). Constatarea încălcării prezentei legi se face de către instituțiile abilitate în funcție de instituția implicată în fiecare caz în parte, prin autosesizare sau la sesizarea oricărui cetățean român, iar eliberarea din funcție a persoanei care a încălcat legea se face în termen de 48 de ore de la constatare.
Art. 8. Prezenta lege abrogă art. 19, precum și art. 76 alineatele 2, 3 și 4 din Legea administrației publice locale nr. 215 din 2001, cu modificările și completările ulterioare, republicată.
Iniţiator:
Deputat Bogdan Diaconu
Președintele Partidului România Unită
Expunerea de motive
Propunerea legislativă pentru respectarea utilizării limbii române ca limbă oficială a statului român are în vedere revenirea la respectarea Constituției și oprirea demersurilor foarte puternice de promovare a unor alte limbi în detrimentul limbii române, ceea ce are ca efect slăbirea statului român în anumite zone din România și transformarea populației românești într-o populație tolerată.
Prezenta lege respectă ARTICOLUL 6 din Constituție, Dreptul la identitate, care prevede la alin. 1 că ” Statul recunoaşte şi garantează persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale dreptul la păstrarea, la dezvoltarea şi la exprimarea identităţii lor etnice, culturale, lingvistice şi religioase”. Acest lucru se desfășoară prin învățământul în limba maternă și prin respectarea manifestărilor culturale proprii, prin cărți și evenimente în limba minorităților care au luat amploare în ultimii ani și care beneficiază de susținere de la bugetul de stat și de la bugetele administrațiilor locale. Totuși, în alin. 2 al aceluiași articol din Constituție, se atrage atenția că ” Măsurile de protecţie luate de stat pentru păstrarea, dezvoltarea şi exprimarea identităţii persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale trebuie să fie conforme cu principiile de egalitate şi de nediscriminare în raport cu ceilalţi cetăţeni români”. Tocmai acest lucru nu este respectat prin inscripțiile în limbile minorităților și prin folosirea unor alte limbi decât cea oficială a statului român, în special a celei maghiare, în administrația publică locală și în alte instituții locale din România.
Reprezentanții minorităților naționale, mai cu seamă a celei maghiare, au profitat de Legea 215/2001 pentru a izgoni limba oficială a statului român din anumite comunități și a transforma zone întregi în fiefuri care parcă aparțin unui stat străin, încălcând astfel Constituția. Prezentul proiect de lege asigură din acest punct de vedere revenirea la respectarea statalității românești, așa cum este ea definită de Constituție în așa fel încât românii din zonele în care locuiesc și alte minorități să nu se simtă străini în propria lor țară, iar limba lor amenințată cu dispariția.
Prezenta propunere legislativă reintroduce limba română în administrația locală, acolo de unde ea a dispărut încetul cu încetul, în zonele controlate de politicienii maghiari care nu își ascund intențiile autonomiste și separatiste, exprimate inclusiv prin dispariția limbii române din zonă. Tocmai de aceea, adoptarea prezentei legi este o necesitate de reafirmare a suveranității și statalității României în zonele în care românii se simt abandonați de statul român și își trăiesc viața ca străini în propria lor țară. Din acest motiv, am prevăzut în lege și interdicția condiționării angajării în cadrul instituțiilor statului român de cunoașterea unei limbi a minorităților, cunoscute fiind discriminările la care sunt supuși românii din Harghita și Covasna care nu cunosc limba maghiară, ceea ce reprezintă un proces planificat de maghiarizare a administrației locale și de îndepărtare a românilor din aparatul primăriilor și Consiliilor Județene.
În mod firesc, cei care încalcă statutul de limbă oficială a limbii române își vor pierde mandatul sau locul de muncă și nu vor mai putea activa în instituțiile statului român. Fără măsurile pe care le propune prezenta lege, cel puțin două județe ale României vor dispărea de pe radarul statului român, fiind preluate și controlate politic și administrativ de grupări politice care ascultă de ordinele unui stat străin direct interesat de înstrăinarea de România a Transilvaniei și care recunosc public dorința de a trece peste prevederile constituționale ale statului român.
Inițiator:
Deputat Bogdan Diaconu
Președintele Partidului România Unită
CAMERA DEPUTATILOR
Propunere legislativă pentru respectarea utilizării limbii române ca limbă oficială a statului român
Parlamentul României adoptă prezenta lege:
Art. 1. Este interzisă folosirea sub orice formă în cadru oficial a altor limbi decât limba română, limba oficială a statului român conform Constituției, în instituțiile publice de orice fel, de către autoritățile centrale, autorităţile administraţiei publice locale, instituţiile publice aflate în subordinea acestora, precum şi de către serviciile publice deconcentrate și de către angajații de orice fel ai statului român.
Art.2. Ședințele Consiliilor Locale, Consiliilor Județene și orice fel de întâlniri oficiale ale angajaților, funcționarilor și demnitarilor statului român se desfășoară obligatoriu numai în limba română, iar pentru invitații străini sau participanții care nu au cetățenia română se asigură traducere oficială.
Art. 3.
(1). Este interzisă afișarea denumirilor de instituții publice, localități, străzi și locuri publice din România în altă limbă decât în limba oficială a statului român, limba română.
(2). Autorităţile administraţiei publice locale vor asigura în termen de 30 de zile de la promulgarea prezentei legi ștergerea inscripţionării în alte limbi decât în limba română a denumirii localităţilor, străzilor, locurilor publice și a instituţiilor publice sau a altor însemne publice în limbi străine din localitățile aflate sub autoritatea lor administrativă.
Art. 4. Afişarea anunţurilor de interes public se face numai în limba oficială a statului român, limba română.
Art.5. Comunicările oficiale, site-urile instituțiilor publice de orice fel și însemnele acestora utilizează în mod obligatoriu numai limba oficială a statului român, limba română.
Art.6. Este interzisă condiționarea angajării pe orice poziție a unui funcționar plătit de la buget de către statul român în funcție de cunoașterea unei limbi a minorităților.
Art.7.
(1). Angajații, aleșii, demnitarii sau funcționarii statului român care încalcă prevederile prezentei legi își vor pierde mandatul și/sau funcția și/sau locul de muncă în cadrul instituțiilor statului român unde sunt încadrați fără posibilitatea de reangajare sau de realegere într-o instituție a statului român.
(2). Constatarea încălcării prezentei legi se face de către instituțiile abilitate în funcție de instituția implicată în fiecare caz în parte, prin autosesizare sau la sesizarea oricărui cetățean român, iar eliberarea din funcție a persoanei care a încălcat legea se face în termen de 48 de ore de la constatare.
Art. 8. Prezenta lege abrogă art. 19, precum și art. 76 alineatele 2, 3 și 4 din Legea administrației publice locale nr. 215 din 2001, cu modificările și completările ulterioare, republicată.
Iniţiator:
Deputat Bogdan Diaconu
Președintele Partidului România Unită
Expunerea de motive
Propunerea legislativă pentru respectarea utilizării limbii române ca limbă oficială a statului român are în vedere revenirea la respectarea Constituției și oprirea demersurilor foarte puternice de promovare a unor alte limbi în detrimentul limbii române, ceea ce are ca efect slăbirea statului român în anumite zone din România și transformarea populației românești într-o populație tolerată.
Prezenta lege respectă ARTICOLUL 6 din Constituție, Dreptul la identitate, care prevede la alin. 1 că ” Statul recunoaşte şi garantează persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale dreptul la păstrarea, la dezvoltarea şi la exprimarea identităţii lor etnice, culturale, lingvistice şi religioase”. Acest lucru se desfășoară prin învățământul în limba maternă și prin respectarea manifestărilor culturale proprii, prin cărți și evenimente în limba minorităților care au luat amploare în ultimii ani și care beneficiază de susținere de la bugetul de stat și de la bugetele administrațiilor locale. Totuși, în alin. 2 al aceluiași articol din Constituție, se atrage atenția că ” Măsurile de protecţie luate de stat pentru păstrarea, dezvoltarea şi exprimarea identităţii persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale trebuie să fie conforme cu principiile de egalitate şi de nediscriminare în raport cu ceilalţi cetăţeni români”. Tocmai acest lucru nu este respectat prin inscripțiile în limbile minorităților și prin folosirea unor alte limbi decât cea oficială a statului român, în special a celei maghiare, în administrația publică locală și în alte instituții locale din România.
Reprezentanții minorităților naționale, mai cu seamă a celei maghiare, au profitat de Legea 215/2001 pentru a izgoni limba oficială a statului român din anumite comunități și a transforma zone întregi în fiefuri care parcă aparțin unui stat străin, încălcând astfel Constituția. Prezentul proiect de lege asigură din acest punct de vedere revenirea la respectarea statalității românești, așa cum este ea definită de Constituție în așa fel încât românii din zonele în care locuiesc și alte minorități să nu se simtă străini în propria lor țară, iar limba lor amenințată cu dispariția.
Prezenta propunere legislativă reintroduce limba română în administrația locală, acolo de unde ea a dispărut încetul cu încetul, în zonele controlate de politicienii maghiari care nu își ascund intențiile autonomiste și separatiste, exprimate inclusiv prin dispariția limbii române din zonă. Tocmai de aceea, adoptarea prezentei legi este o necesitate de reafirmare a suveranității și statalității României în zonele în care românii se simt abandonați de statul român și își trăiesc viața ca străini în propria lor țară. Din acest motiv, am prevăzut în lege și interdicția condiționării angajării în cadrul instituțiilor statului român de cunoașterea unei limbi a minorităților, cunoscute fiind discriminările la care sunt supuși românii din Harghita și Covasna care nu cunosc limba maghiară, ceea ce reprezintă un proces planificat de maghiarizare a administrației locale și de îndepărtare a românilor din aparatul primăriilor și Consiliilor Județene.
În mod firesc, cei care încalcă statutul de limbă oficială a limbii române își vor pierde mandatul sau locul de muncă și nu vor mai putea activa în instituțiile statului român. Fără măsurile pe care le propune prezenta lege, cel puțin două județe ale României vor dispărea de pe radarul statului român, fiind preluate și controlate politic și administrativ de grupări politice care ascultă de ordinele unui stat străin direct interesat de înstrăinarea de România a Transilvaniei și care recunosc public dorința de a trece peste prevederile constituționale ale statului român.
Inițiator:
Deputat Bogdan Diaconu
Președintele Partidului România Unită
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp
Comentarii