Scrisoare deschisă din România către domnul Anders Fogh Rasmussen, cu privire la fracturarea hidraulică

  Stimate domnule Anders Fogh Rasmussen,
 
Sunt unul dintre politicienii români care au salutat de la început orientarea pro-europeană a Ucrainei, inclusiv prin declarații politice în Parlamentul României. Am adresat, de asemenea, o cerere legislativului de la București să formuleze o declarație de sprijin pentru Ucraina în momentele de criză generate de pierderea Crimeii. Am o îndelungată activitate în societatea civilă și, în ultimii ani, în politică, pentru apărarea valorilor democratice ale societății deschise și pentru introducerea unor reforme sociale necesare pentru modernizarea României.
În același timp, sunt singurul parlamentar cu o agendă verde și progresistă din țara mea și am fost implicat în numeroase acțiuni și am avut multe inițiative care privesc protecția mediului și apărarea drepturilor omului, a statului de drept și a drepturilor animalelor. Am un dialog tot mai extins cu partenerii României din NATO și Uniunea Europeană. Acum trei săptămâni am fost invitat la Departamentul de Stat al Statelor Unite în Washington D.C. iar săptămâna viitoare sunt invitat de către Guvernul Germaniei la Berlin, Leipzig și Dresda pentru discuții cu oficiali germani.  
Apreciez activitatea dumneavoastră încă de pe când erați Primul ministru al Danemarcei și ați realizat reforme curajoase și, printre altele, ați apărat drepturile persoanelor LGBT. Sunteți un om politic respectat care și-a dedicat întreaga viață unei activități puse în slujba interesului public. 
Am fost însă surprins să găsesc în presa internațională declarația dumneavoastră citată mai jos privind fracturarea hidraulică, astfel că vă rog să îmi permiteți să vă prezint punctul meu de vedere asupra acestui lucru.  
           
            “Anders Fogh Rasmussen, Secretarul General al NATO și fost Prim ministru al Danemarcei, a afirmat la o conferință ținută la think tank-ul Chatham House ca guvernul lui Vladimir Putin s-a aflat în spatele încercărilor de discreditare a fracturării hidraulice, conform unor relatări.    
"Am întâlnit aliați care pot confirma că Rusia, ca parte a sofisticatelor sale operațiuni de informare și dezinformare, s-a implicat activ împreună cu așa-numitele organizații neguvernamentale - acele organizații de mediu ce duc campanii împotriva gazelor de șist - pentru a menține dependența Europei de importurile de gaz rusesc.”
El nu a oferit detalii despre aceste operațiuni și a spus “Asta e interpretarea mea".
            Din fericire, ”Ofițerul de presă al NATO a spus că opiniile lui Rasmussen au fost personale și nu reflectă poziția oficială a organizației”
 
            Implicațiile exploatării gazelor de șist sunt atât locale cât și planetare. Tehnologia fracturării hidraulice implică riscuri majore pentru mediu iar emisiile de CO2 și metan sunt foarte mari în cazul gazelor de șist în comparație cu emisiile exploatărilor standard. Atât în unele state din Statele Unite cât și în Uniunea Europeană au fost impuse interdicții sau moratorii cu privire la utilizarea fracturării hidraulice. Tot mai multe state își orientează strategia energetică înspre sursele regenerabile de energie. Exemplul cel mai cunoscut, probabil, este cel al Germaniei care a anunțat că până în 2050 va avea 100% din energia produsă din surse regenerabile. Franța a anunțat recent, la rândul ei, că va demara o procedură de renunțare la energia nucleară în favoarea surselor regenerabile de energie.
Există, așadar, alternative verzi, curate la sursele de energie periculoase și cu un impact negativ ridicat asupra mediului, oamenilor și animalelor. Sunt de părere că ar trebui să limităm cât mai repede consumul de combustibili fosili întrucât aceștia contribuie substanțial la accelerarea schimbărilor climatice, lucru care amenință civilizația umană și mediul așa cum le știm azi.
A promova utilizarea fracturării hidraulice se lovește, în mod firesc, de o poziție a tot mai multor cetățeni bazată pe rațiuni de conștiință. Nu este nevoie de nici un fel de sprijin financiar din partea nimănui pentru ca oamenii să își dorească o economie sustenabilă, o tranziție energetică rapidă către surse regenerabile, utilizarea unor tehnologii prietenoase cu mediul și reducerea poluării și a emisiilor cu efect de seră.           

            Activiștii de mediu sunt necesari în România, ca în orice altă țară, iar munca lor este extraordinară într-un context dificil, cu o slabă conștientizare la nivelul autorităților asupra importanței protecției mediului, cu distrugeri masive atât în perioada comunistă cât și ulterior, cu un nivel ridicat de corupție care face ca spațiile verzi din orașe, dar și pădurile, spre exemplu, să fie sacrificate într-un ritm accelerat. Iar lupta pentru mediu cu autoritățile este adesea inegală, cu rare succese și cu numeroase pierderi.
După 1989, mai multe organizații de drepturile omului sau de mediu din România au obținut finanțări pentru activitatea lor, acestea venind, de regulă, din occident. De acest lucru s-au folosit cei care propagă multe teorii ale conspirației în România, pentru a se opune schimbărilor democratice și asumării de către țara mea a valorilor societății deschise. S-a spus adesea că “occidentul decadent” vrea să schimbe tradițiile poporului român și când e vorba de teme precum drepturile persoanelor LGBT sau despre separarea dintre stat și biserică pentru garantarea libertății și egalității în drepturi pentru toți. Principalul lucru este însă acela ca oamenii să lupte din convingere pentru o cauză.
            Așadar, tema pro and anti-fracking este una distinctă și trebuie judecată separat de alte considerente. A o lega de criza actuală din Ucraina și de eventuala utilizare din partea Rusiei a gazului drept o unealtă cu implicații politice este, evident, o eroare. Opoziția față de fracturarea hidraulică este amplă și energică de multă vreme și în România și în Statele Unite și în țări ale Uniunii Europene. Sunt numeroase voci din zona civică, politică sau din mediul academic din țările occidentale care nu au nici un fel de  conexiune cu Rusia. Iar în România a fost dat jos un guvern în mai 2012 prin moțiune de cenzură și pentru că susținea fracturarea hidraulică! Oricum, cea mai bună măsură pentru asigurarea independenței energetice a țărilor europene este trecerea cât mai rapidă la un mix energetic în care ponderea surselor regenerabile de energie să fie crescută cât mai mult, dacă se poate, până la 100%.
            Tema fracturării hidraulice a devenit și o problemă care ține de drepturile omului și de stat de drept în România. În localitatea Pungești primarul a achiziționat în mod fraudulos un teren pe care l-a vândut apoi unei companii care dorește să fractureze. Cetățenii din localitate nu au fost întrebați, iar când au cerut explicații și au protestat, guvernul a trimis forțele de ordine să îi reprime. Imaginile cu săteni și cu oameni în vârstă brutalizați și umiliți de către forțele de ordine au revoltat și impresionat până la lacrimi întreaga țară. Atunci când sătenii au dorit să facă un referendum local guvernul le-a interzis. Sonda pentru fracturare a fost montată în cele din urmă la doar cca 600 de metri de locuințele oamenilor fără să fi existat vreo consultare publică, absolut necesară în astfel de situații. Guvernul pentru a reprima orice fel de opoziție, a masat acolo, în permanență în ultimele șase luni un număr mare de forțe de ordine. Libertatea de mișcare a fost restricționată iar localnicii sunt supuși la presiuni din partea autorităților centrale. Oricine vine în zonă este legitimat, ca și cum ar intra într-o altă țară, iar oamenii nu au voie să se deplaseze în grupuri mai mari de trei persoane. Am fost la Pungești și am văzut cu ochii mei cum acea zonă a devenit o enclavă în Uniunea Europeană în care drepturile omului sunt suspendate în mod autoritarist.
            Domnule Rasmussen, sunt convins că aveți experiența și informațiile necesare pentru a accepta că tema fracturării hidraulice este o temă care merită o analiză distinctă. Orice asociere a protestatarilor față de gazele de șist cu eventuale interese sau finanțări rusești aruncă o suspiciune injustă asupra unor oameni care și-au dedicat timpul, energia și calitățile pentru a lupta din greu pentru prezervarea mediului și pentru drepturile semenilor lor.
            Vă voi fi recunoscător dacă veți ține cont de argumentele pe care le-am prezentat mai sus și dacă veți reveni cu o declarație publică prin care să nuanțați afirmațiile dumneavoastră inițiale.
 
            Cu deosebit respect,
 

            Remus Cernea
            Deputat independent