Resource, comandat de Institutul Aspen România și prezentat presei cu ocazia Bucharest Forum
Resource, comandat de Institutul Aspen România și prezentat presei cu ocazia Bucharest Forum
27 Sep, 2013 19:29
ZIUA de Constanta
1489
Marime text
O altă concluzie importantă a studiului a fost aceea că 62% din populație oferă recompense financiare personalului medical pentru a beneficia de mai multă atenție în timpul îngrijirilor medicale.
„Dacă 15% dintre pacienți recompensează personalul medical cu sume cuprinse între 50-100 lei, 28% dintre aceștia oferă sume mult mai mari, ce variază între 100 - peste 200 lei, pentru a se asigura că serviciile medicale primite corespund nevoilor lor”, arată în continuare rezultatele studiului.
Studiul citat a fost inițiat la începutul acestui an și, ca urmare a interesului exprimat, va fi realizat trimestrial, pentru a surprinde dinamica preferințelor populației cu privire la sistemului medical și farmaceutic din România.
62% dintre respondenți au afirmat că au fost nevoiți să ofere aceste recompense financiare atât în sistemul public de sănătate, cât și în cel privat. Mai exact, 83% dintre aceste sume au fost oferite personalului medical ce activează în sistemul public de sănătate, în timp ce 7% medicilor din sistemul privat, iar 10% nu au dorit să comunice tipul de instituție.
Un alt rezultat notabil este reflectat de procentul mare de pacienți - 24% - care, în urma apelării la serviciile oferite de centrele medicale private, sunt trimiși către centre medicale publice pentru investigații suplimentare și proceduri complexe.
În situația ipotetică în care în următoarele 3 luni pacienții s-ar confrunta cu o problemă de sănătate, 62% dintre aceștia ar apela la o instituție medicală publică. Apelarea la instituțiile medicale private se regăsește în intențiile pacienților într-un procent mai scăzut, de 56%, acestea fiind alese pentru calitatea serviciilor medicale (78%), curățenie (57%) și timp scurt de așteptare (56%).
Pacienții sunt de părere că medicii care activează atât în sistemul public de sănătate, cât și în cel privat, ar trebui remunerați ținându-se cont de evaluarea primită din partea pacienților.
Studiul conține date extinse privind serviciile medicale și asistența farmaceutică, oferind informații pe regiuni geografice, categorii demografice, preferințele consumatorilor pentru instituțiile medicale publice și private, percepțiile acestora în legătura cu serviciile oferite atât de medic, cât și de farmacist și topuri ale instituțiilor medicale pe diferite tematici abordate în studiu.
Astfel, dacă în luna februarie a acestui an, pacienții au clasat Spitalul Universitar București pe poziția numărul 1 în topul spitalelor publice, urmat de Spitalul Militar Central și Spitalul de Urgență Floreasca, în luna septembrie, acest top a suferit modificări. Așadar, în momentul de față, Spitalul de Urgență Floreasca a urcat pe locul 1, în timp ce Spitalul Militar Central rămâne în continuare pe cea de-a doua poziție, iar Institutul Clinic Fundeni a urcat de pe poziția 6 pe poziția numărul 3.
De asemenea, topul clinicilor private arată diferit în acest moment, comparativ cu luna februarie 2013. MedLife și-a menținut poziția de leader, în timp ce Regina Maria a surclasat Medicover, care acum figurează pe locul 3.
Studiul realizat de Exact Cercetare și Consultanță, în colaborare cu Link Resource, a măsurat și încrederea publicului în persoanele care s-au aflat la conducerea Ministerului Sănătății în ultimii ani. Respondenții l-au plasat în topul clasamentului pe Eugen Nicolaescu, cu un index de încredere de 10%. Însă indexul de încredere pentru întregul segment al personalităților din domeniul medical atinge o cotă de 76% pentru Raed Arafat, Eugen Nicolaescu situându-se pe cea de-a doua poziție, cu un index al încrederii de doar 11%, similar cu cel înregistrat de Vasile Astărăstoae, Președintele Colegiului Medicilor.
Pe lângă gradul de satisfacție al consumatorilor cu privire la instituțiile medicale, studiul vine în plus și cu informații valoroase privind perspectiva consumatorului asupra serviciilor oferite de farmaciile din România. Studiul a identificat preferințele consumatorilor pentru o anumită rețea de farmacii precum și motivația acestei alegeri.
Părerile consumatorilor în legătură cu motivele ce stau la baza recomandărilor primite în farmacii sunt extrem de diferite: 40% sunt de părere că farmacistul recomandă medicamentul pe care îl consideră potrivit pentru pacient, în timp ce 46% sunt convinși că farmacistul face anumite recomandări din considerente comerciale.
Metodologie
Universul cercetării a fost reprezentat de persoane cu vârste cuprinse între 18 și 70 de ani, rezidente în mediul urban. Volumul eșantionului a fost de 1154 respondenți, care au răspuns la chestionarul Exact Cercetare și Consultanță, administrat pe internet. Respondenții au fost selectați aleatoriu din panelul Exact Cercetare și Consultanță, care conține 20.000 de respondenți. Culegerea datelor a fost realizată în intervalul 20-23 Septembrie 2013.
Pentru informații suplimentare, vă rugăm să o contactați pe anca.frumusani@graffitipr.ro, 0724 323 160
„Dacă 15% dintre pacienți recompensează personalul medical cu sume cuprinse între 50-100 lei, 28% dintre aceștia oferă sume mult mai mari, ce variază între 100 - peste 200 lei, pentru a se asigura că serviciile medicale primite corespund nevoilor lor”, arată în continuare rezultatele studiului.
Studiul citat a fost inițiat la începutul acestui an și, ca urmare a interesului exprimat, va fi realizat trimestrial, pentru a surprinde dinamica preferințelor populației cu privire la sistemului medical și farmaceutic din România.
62% dintre respondenți au afirmat că au fost nevoiți să ofere aceste recompense financiare atât în sistemul public de sănătate, cât și în cel privat. Mai exact, 83% dintre aceste sume au fost oferite personalului medical ce activează în sistemul public de sănătate, în timp ce 7% medicilor din sistemul privat, iar 10% nu au dorit să comunice tipul de instituție.
Un alt rezultat notabil este reflectat de procentul mare de pacienți - 24% - care, în urma apelării la serviciile oferite de centrele medicale private, sunt trimiși către centre medicale publice pentru investigații suplimentare și proceduri complexe.
În situația ipotetică în care în următoarele 3 luni pacienții s-ar confrunta cu o problemă de sănătate, 62% dintre aceștia ar apela la o instituție medicală publică. Apelarea la instituțiile medicale private se regăsește în intențiile pacienților într-un procent mai scăzut, de 56%, acestea fiind alese pentru calitatea serviciilor medicale (78%), curățenie (57%) și timp scurt de așteptare (56%).
Pacienții sunt de părere că medicii care activează atât în sistemul public de sănătate, cât și în cel privat, ar trebui remunerați ținându-se cont de evaluarea primită din partea pacienților.
Studiul conține date extinse privind serviciile medicale și asistența farmaceutică, oferind informații pe regiuni geografice, categorii demografice, preferințele consumatorilor pentru instituțiile medicale publice și private, percepțiile acestora în legătura cu serviciile oferite atât de medic, cât și de farmacist și topuri ale instituțiilor medicale pe diferite tematici abordate în studiu.
Astfel, dacă în luna februarie a acestui an, pacienții au clasat Spitalul Universitar București pe poziția numărul 1 în topul spitalelor publice, urmat de Spitalul Militar Central și Spitalul de Urgență Floreasca, în luna septembrie, acest top a suferit modificări. Așadar, în momentul de față, Spitalul de Urgență Floreasca a urcat pe locul 1, în timp ce Spitalul Militar Central rămâne în continuare pe cea de-a doua poziție, iar Institutul Clinic Fundeni a urcat de pe poziția 6 pe poziția numărul 3.
De asemenea, topul clinicilor private arată diferit în acest moment, comparativ cu luna februarie 2013. MedLife și-a menținut poziția de leader, în timp ce Regina Maria a surclasat Medicover, care acum figurează pe locul 3.
Studiul realizat de Exact Cercetare și Consultanță, în colaborare cu Link Resource, a măsurat și încrederea publicului în persoanele care s-au aflat la conducerea Ministerului Sănătății în ultimii ani. Respondenții l-au plasat în topul clasamentului pe Eugen Nicolaescu, cu un index de încredere de 10%. Însă indexul de încredere pentru întregul segment al personalităților din domeniul medical atinge o cotă de 76% pentru Raed Arafat, Eugen Nicolaescu situându-se pe cea de-a doua poziție, cu un index al încrederii de doar 11%, similar cu cel înregistrat de Vasile Astărăstoae, Președintele Colegiului Medicilor.
Pe lângă gradul de satisfacție al consumatorilor cu privire la instituțiile medicale, studiul vine în plus și cu informații valoroase privind perspectiva consumatorului asupra serviciilor oferite de farmaciile din România. Studiul a identificat preferințele consumatorilor pentru o anumită rețea de farmacii precum și motivația acestei alegeri.
Părerile consumatorilor în legătură cu motivele ce stau la baza recomandărilor primite în farmacii sunt extrem de diferite: 40% sunt de părere că farmacistul recomandă medicamentul pe care îl consideră potrivit pentru pacient, în timp ce 46% sunt convinși că farmacistul face anumite recomandări din considerente comerciale.
Metodologie
Universul cercetării a fost reprezentat de persoane cu vârste cuprinse între 18 și 70 de ani, rezidente în mediul urban. Volumul eșantionului a fost de 1154 respondenți, care au răspuns la chestionarul Exact Cercetare și Consultanță, administrat pe internet. Respondenții au fost selectați aleatoriu din panelul Exact Cercetare și Consultanță, care conține 20.000 de respondenți. Culegerea datelor a fost realizată în intervalul 20-23 Septembrie 2013.
Pentru informații suplimentare, vă rugăm să o contactați pe anca.frumusani@graffitipr.ro, 0724 323 160
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp
Comentarii