A 46-a Sesiune Plenară a Adunării Parlamentare a Cooperării Economice a Mării Negre

Alocuţiunea domnului Călin POPESCU-TĂRICEANU Preşedintele APCEMN, Preşedintele Senatului României
 
Domnule Preşedinte al Camerei Deputaţilor,
Distinşi membri, observatori, reprezentanţi ai familiei Mării Negre şi oaspeţi,
Domnule Secretar de stat,
Stimaţi Membri ai Corpului Diplomatic,
Doamnelor şi domnilor,
Constituie pentru mine un privilegiu şi o onoare să exprim, în numele tuturor colegilor parlamentari români şi al meu personal, sentimentul de caldă prietenie cu care vă  întâmpinăm astăzi în Parlamentul României.
Vă rog să adăugaţi urărilor noastre de bun venit, asigurarea faptului că am pregătit această sesiune cu bucuria şi cu grija cu care o gazdă îşi primeşte oaspeţii cei mai dragi, în spiritul, nu doar al tradiţionalei ospitalităţi româneşti, ci şi al ataşamentului României faţă de dezideratele şi de valorile familiei Cooperării Economice a Mării Negre.
Suntem onoraţi de prezenţa la Ceremonia de deschidere a Sesiunii Plenare a domnului Valeriu Zgonea, Preşedintele Camerei Deputaţilor, precum şi a domnului Radu Podgorean, Secretar de stat în Ministerul afacerilor externe.
Folosesc acest prilej pentru a reafirma că, în calitate de membri fondatori ai acestei organizaţii şi aşa cum ne impun apartenenţa la structurile europene şi euro-atlantice şi poziţia geostrategică de ţară cu triplă frontieră - naţională, a NATO şi a UE -, la Marea Neagră, rămânem consecvenţi atât dezideratului de întărire a relaţiilor cu toţi membrii familiei OCEMN, cât şi promovării intereselor acestui spaţiu în dialogul internaţional.
Pentru a asigura succesul acestui din urmă demers, avem şi, vă asigurăm, vom continua să avem în vedere potenţarea tuturor iniţiativelor, contribuţiilor şi poziţionărilor noastre în cadrul formatelor multilaterale la care România participă: UE, NATO, OSCE, ONU etc.
În acest sens, în laboratoarele diplomaţiei româneşti se lucrează în prezent la propuneri de soluţii şi de instrumente noi care să asigure integrarea problematicii cu care se confruntă această zonă în politici regionale inovatoare.
Facem eforturi ca acestea să fie coerente, proactive şi să primească sprijinul tuturor actorilor statali, regionali şi, desigur, al actorilor internaţionali majori care, neavând memoria istoriei acestor locuri, nu apreciază întotdeauna cu exactitate profunzimea evoluţiilor critice şi complexitatea surselor de insecuritate cu care această regiune se confruntă şi care pot fi „exportate” în orice moment: război hibrid, conflicte asimetrice, tendinţele de modificare a frontierelor.
Se spune că un jurnalist din Europa de Vest aflat într-o călătorie în regiunea Mării Negre, cu dorinţa de a o cunoaşte mai bine, a întâlnit un om în vârstă care i-a povestit viaţa sa. „- Am trăit în trei ţări”, a spus bătrânul.” „ - Şi nu v-a fost greu să vă mutaţi de atâtea ori?” „- Dar eu nu am plecat niciodată din satul în care m-am născut”...Aceasta este memoria istoriei la care mă refeream...

Depinde de noi când şi cum îi vom convinge pe toţi aceia care ne privesc încă cu reticenţă că regiunea Mării Negre înseamnă mult mai mult decât „petrotransport” şi „petrocomerţ”, că ea reprezintă un minunat şi unic mozaic, geografic, istoric, politic, economic şi cultural, care s-a reinventat mereu de-a lungul secolelor şi care are potenţialul de a deveni o sursă de prosperitate, stabilitate şi dezvoltare durabilă.
Stimaţi participanţi,
Una dintre priorităţile APCEMN pe care nu am ezitat să mi-o asum din primul moment al preluării preşedinţiei în exerciţiu, este promovarea cooperării cu alte organizaţii internaţionale sau regionale.
Demersurile în plan bilateral şi multilateral pe care le-am întreprins în spiritul acestui angajament au fost susţinute de acţiuni şi iniţiative excelente ale Secretariatul Internaţional şi desigur, de fiecare dintre dumneavoastră, parlamentarii care aţi reprezentat cu succes APCEMN la activităţile diferitelor organizaţii regionale şi internaţionale şi la misiuni electorale în statele membre.
Eforturile au fost direcţionate, în special, către crearea unor premise solide pentru aprofundarea şi extinderea relaţiilor cu alte formate de cooperare cu vocaţie regională şi internaţională, prin identificarea unor probleme urgente de interes comun şi care impun acţiuni coordonate, prin stabilirea unui calendar de acţiuni comune pe teme punctuale de interes reciproc.
Avem deja câteva rezultate concrete şi sustenabile: acordarea statutului de observator Reţelei Parlamentare a Băncii Mondiale, semnarea unui Memorandum de Înţelegere cu Adunarea Parlamentară a Mediteranei, dar şi demararea demersurilor pentru acordarea reciprocă a statutului de observator de către APCEMN şi Adunarea Parlamentară a Procesului de Cooperare din Europa de Sud–Est – cel mai nou for de cooperare parlamentară din regiune, al cărui act de constituire a fost adoptat acum un an şi jumătate, chiar aici, la Palatul Parlamentului.
Am făcut câţiva paşi şi în direcţia impulsionării colaborării cu Parlamentul European, dar trebuie să căutăm în continuare formule reciproc avantajoase de instituţionalizare a cooperării noastre.
Sper că această primă parte a drumului, pe care am parcurs-o deja, a fost şi cea mai dificilă şi că, după atâtea suişuri, coborâşuri şi staţionări, vom reuşi să intrăm în linie dreaptă şi să ne bucurăm de statutul de partener credibil şi serios pe scena regională şi internaţională şi de aceeaşi încredere pe care le-o acordăm şi noi partenerilor noştri.
Ca o continuare firească a acestor acţiuni, sesiunea APCEMN de la Bucureşti poate să devină, prin agenda ambiţioasă pe care o propune şi, desigur, cu implicarea dumneavoastră, un reper în ceea ce priveşte stabilirea unor noi direcţii de acţiune comună în vederea promovării bunei guvernanţe şi a aprofundării cooperării sectoriale în domenii în care statele şi regiunea noastră pot şi trebuie să devină performante.

Astfel, după cum cunoaşteţi, Anul 2015 - desemnat, la iniţiativa Comisiei Europene, „Anul European al Dezvoltării”, marchează, odată cu adoptarea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă, în cadrul Summitului ONU din septembrie a.c., un nou început de drum pentru dezvoltarea internaţională şi cooperarea pentru dezvoltare.
Având în vedere că OCEMN deţine statutul de observator la ONU şi că actori internaţionali parlamentari relevanţi cu care colaborăm - am în vedere aici, în primul rând, Parlamentul European şi Uniunea Interparlamentară -, au stabilit deja repere ale implicării factorilor de decizie şi societăţii civile în acest proiect de anvergură globală, este evident că şi noi, la nivelul Adunării şi în fiecare dintre parlamentele naţionale, trebuie să punem la punct strategii prin care să asigurăm necesara dimensiune parlamentară în sprijinul Agendei de Dezvoltare post-2015.
Dincolo de aşteptările pe care le avem de la interacţiunea cu UE şi cu organizaţiile financiare internaţionale - mai cu seamă în actualul context geopolitic şi economic actual -, nu avem voie să ne subestimăm propriile atuuri: un teritoriu de 20 milioane de km pătraţi; o populaţie de peste 350 de milioane locuitori; importanţa geostrategică ca zonă de tranzit a celor mai importante rute comerciale Vest-Est şi Nord-Sud; resurse naturale; capitalul uman şi, nu în ultimul rând, un excelent „ambasador” comun, „E.S. Marea Neagră” care trebuie să rămână liantul strategic al cooperării noastre.
Astfel, am convingerea că dezbaterile generale dedicate implementării Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă vor contribui la o mai atentă cunoaştere a priorităţilor naţionale, a  instrumentelor şi a resurselor de care dispunem - fiecare şi noi toţi împreună - , şi ne vor permite concertarea poziţiilor şi identificarea elementelor unui răspuns coerent şi ale unui angajament real în sprijinul dezvoltării la nivel global.
Dragi colegi,
Rapoartele şi rezoluţiile comisiilor permanente vor aduce, de asemenea, spre atentă examinare alte aspecte care vin să susţină racordarea APCEMN la probleme de acută actualitate pentru toate statele lumii: E-guvernarea în statele membre ale OCEMN, Combaterea traficului ilicit de bunuri culturale în regiunea OCEMN, Crearea cadrului legal pentru combaterea corupţiei.
Deşi, la o primă vedere, par trei teme distincte, nu pot să nu remarc că e-guvernarea care susţine o bună guvernare, transparentă şi responsabilă, reprezintă un element vital pentru descurajarea corupţiei şi că un cadru legal eficient în combaterea corupţiei creează premisele reducerii activităţilor de trafic transfrontalier ilicit.
Să privim împreună şi cealaltă faţă a medaliei: o guvernare ineficientă, corupţia, abuzul de putere, instituţiile neperformante şi deficitul democratic slăbesc sistemul statal din interior, iar eşecul statului şi „privatizarea forţei” ca efect imediat al vidului de putere, nu mai reprezintă astăzi provocări care să se oprească la graniţele vreunei ţări, ci un fenomen de natură să influenţeze stabilitatea zonală, regională şi chiar internaţională.
În fapt, fiecare dintre aceste trei teme pe care le discutăm se regăseşte printre elementele de rezistenţă ale noului concept de securitate - politică, socială, economică, informatică, culturală, etc. -, concept care, până nu demult, era un atribut exclusiv al suveranităţii statale şi era direct asociat raportului de forţe, armamentului, tacticilor şi strategiilor militare.
Trebuie să remarc şi subliniez că OCEMN şi APCEMN nu au rămas prizonierele cadrului de cooperare economică pe care l-au creat acum mai bine de două decenii şi că, dincolo de propriul interes naţional şi de angajamentele lor în plan extern, statele membre nu ezită să ia în considerare gestionarea în comun a unor aspecte legate de securitate, fără ca acest lucru să mai creeze suspiciune sau încordare.
Odată ridicată şi această barieră a cooperării dintre noi devin urgente stabilirea priorităţilor şi coordonarea acţiunilor pentru depăşirea stărilor de tensiune şi soluţionarea lor neîntârziată, în deplin acord cu principiile dreptului internaţional, precum şi pentru combaterea terorismului internaţional, a crimei organizate, a imigraţiei ilegale, a traficului de droguri, fiinţe umane şi arme, fenomene care ameninţă dezvoltarea durabilă şi chiar viitorul cooperării în regiune.
Şi în aceste domenii ca, de altfel, în toate celelalte, conlucrarea dintre APCEMN, OCEMN şi organismele sale înrudite este vitală. Revizuirea modalităţilor de interacţiune dintre acestea prin finalizarea Planului comun de acţiune pentru întărirea cooperării între OCEMN şi APCEMN (2015 -2017) şi discuţiile privind conferirea, pentru APCEMN, a statutului de organizaţie internaţională, reprezintă, în opinia mea, etape necesare, dar nu şi suficiente pentru întărirea familiei Mării Negre în ansamblul său.
Odată finalizat acest şantier de lucru, nu va trebui să pierdem din vedere că, aşa cum ştim cu toţii, forţa unei familii nu stă în certificatul de căsătorie al părinţilor şi în certificatele de naştere ale copiilor, care, e adevărat, conferă identităţi şi legitimează unele acţiuni, ci în coeziunea dintre membrii săi, în modul în care se susţin reciproc şi depăşesc împreună momentele dificile.
Revenind la activităţile din cadrul acestei sesiuni, mi-am respectat angajamentul luat la preluarea preşedinţiei şi, după cum aţi remarcat deja, am inclus în program o reuniune informală a femeilor parlamentare membre ale Adunării.
Îi mulţumesc dnei. Lyudmila BOKOVA, Vicepreşedintă a APCEMN, membră a Consiliului Federaţiei al Adunării Federale a Federaţiei Ruse, care a acceptat să modereze aceste prime discuţii privind oportunitatea asigurării, de o manieră permanentă, a perspectivei de gen în alcătuirea, modul de funcţionare şi activităţile APCEMN. Sper ca această iniţiativă să se bucure nu doar de susţinerea distinsei minorităţi feminine a Adunării, ci şi de majoritatea domnilor parlamentari.
Ar mai fi de multe de spus… dar pentru că monologul nu reprezintă modul meu preferat de comunicare şi, după cum ştiţi, formatul ceremoniilor de deschidere nu prevede dreptul la replică, sper că ideile pe care vi le-am împărtăşit v-au introdus deja în atmosfera de lucru a întâlnirii noastre.
Doresc doar să adaug că, în opinia mea, în diplomaţie, inteligenţa şi, cu atât mai mult, înţelepciunea nu ţin nici de providenţă nici de hazard. Ele reprezintă, în primul rând acte de voinţă politică care au în spate înaltă pregătire profesională, respect pentru interesul naţional, pentru sistemul universal de valori, stăpânirea artei negocierii, pragmatismul, cunoaşterea, recunoaşterea şi aplicarea regulilor dreptului internaţional.
Vă invit, deci, să scriem împreună, cu inteligenţă şi înţelepciune, această a 46-a filă din cartea diplomaţiei parlamentare a Mării Negre.
Doamnelor şi domnilor,
Declar deschise lucrările celei de-a 46-a sesiuni plenare a Adunării Generale a Adunării Parlamentare a Cooperării Economice a Mării Negre.