Alocuţiunea Preşedintelui Senatului României la Universitatea Jagiellona Cracovia, 29 octombrie 2013

«Doamnelor şi domnilor,
Îmi exprim bucuria şi recunoştinţa de a fi în unul din locurile privilegiate ale Europei. Instituţia dumneavoastră, una dintre cele mai vechi si mai prestigioase instituţii universitare din întreaga Europă este un asemenea loc. Mă simt onorat să mă aflu aici şi să mă pot adresa dumneavoastră. Pentru mine, Europa a însemnat întotdeauna, în primul rând, asemenea instituţii istorice în jurul şi prin intermediul cărora s-a construit şi s-a menţinut spiritul european, ceea ce ne leaga pe toţi mai puternic decât orice tratat şi orice altă împrejurare politică.

Anul acesta sărbătorim 20 de ani de la semnarea Tratatului de prietenie şi colaborare între România şi Polonia, tratat care a marcat o nouă etapă a cooperării bilaterale dintre cele două state. România şi Polonia au fost vecine şi sunt aliaţi naturali, au parcurs experienţe istorice asemănătoare şi au în prezent dar şi în viitor interese comune.
De asemenea, anul viitor se vor împlini 75 de ani de la un moment istoric dureros dar foarte preţios pentru relaţia dintre naţiunile noastre, momentul refugiului sau exilului polonez în România, în anul 1939, an cumplit pentru Polonia. Între timp, dincolo de faptul că suntem aliaţi în interiorul NATO şi al UE, au fost puse bazele unui parteneriat strategic bilateral căruia trebuie să îi dăm din ce în ce mai mult conţinut şi viitor.

Despre oraşul dumneavoastră, Cracovia, s-au spus foarte multe lucruri. Vorbeam mai devreme cu domnul rector despre oamenii care provin din acest oraş si din acest centru universitar. Eu pot să vă să spun un lucru strict de natura personală. Dacă mâine mi se incheie viaţa şi mă duc în faţa lui Dumnezeu şi mă întreabă care este cel mai mare om cu care am fost contemporan, atunci îi voi spune fară niciun fel de ezitare, Karol Józef Wojtyła, Papa Ioan Paul al II –lea, cel care a fost pentru mine personaliatea cea mai importantă pe care am cunoscut-o.

Totodată, Cracovia este oraşul ales de România pentru cel mai complex eveniment românesc în Polonia, Festivalul Culturii Române, organizat de Institutul Cultural Român, anual.
Avem lucruri comune şi din punct de vedere istoric. În convenţia de alianţă polono – română înnoită în 26 martie 1926 se stipula încă de la articolul 1, că Polonia şi România se obligau „a se respecta în chip reciproc şi a menţine împotriva oricărei agresiuni, integritatea lor teritorială actuală şi independenţa politică”.

Pe de altă parte, după cum spuneam mai devreme, septembrie 1939, un moment istoric cumplit care a spulberat ordinea europeană şi speranţele pe care le aveau state renăscute ca Polonia şi România după al doilea război mondial, un asemenea moment a dat şansa unui exemplu unic de solidaritate între două state europene. Perioada comunismului în România şi Polonia a suportat în fond aceleaşi dificultăţi, aceleaşi riguori chiar dacă am reacţionat în mod diferit, am dat răspunsuri diferite la această situaţie. Ieşirea graduală a Poloniei din sistemul totalitar graţie unei opoziţii structurate în jurul solidarităţii, în jurul intelectualităţii poloneze militante care s-a implicat mult mai puternic, a constituit un model extraordinar în lupta pentru eliberarea Poloniei de comunism şi a eliberării noastre, a tuturor celorlalţi care ne aflam atunci sub apăsarea regimului comunist.

Astăzi, relaţia dintre Polonia şi România se bazează sau se concretizează cel mai bine în parteneriatul strategic şi în zonele de interes comun, în schimbări democratice, în asigurarea securităţii în toate dimensiunile ei pentru Europa Centrală şi de Est, în ceea ce şi Polonia şi România consideră a fi necesitatea întăririi cooperării trans-atlantice. Cele două ţări au obiective de politică externă similare sau comparabile.
Consider ca esenţială acţiunea în beneficiul cetăţenilor, cu scopul asigurării prosperităţii generaţiilor actuale şi viitoare, a realizării şi menţinerii securităţii în regiune. Suntem state de frontieră, ale NATO şi ale Uniunii Europene, aşadar avem un interes esenţial comun de a susţine o politică de vecinătate a Uniunii Europene şi a Parteneriatului Estic, în crearea unui spaţiu orientat spre valorile europene în această zonă. România şi Polonia au îmbrăţişat valori şi principii europene şi îşi sprijină vecinii din afara UE să se alăture acestei familii prin intermediul Parteneriatului Estic, prin intermediul Strategiei Dunării sau a Sinergiei Mării Negre.

Avem o moştenire comună, avem interese strategice similare, avem aspiraţii europene şi internaţionale complementare şi de aceea am certitudinea că dezvoltarea relaţiilor dintre Polonia şi România va continua, având în vedere ponderea pe care aceste state o au în regiune, în UE şi în NATO.
Avem posibilitatea ca prin poziţii coordonate de susţinere reciproce să avem un cuvânt foarte important, mai important decât până acum, de spus în interiorul Uniunii Europene, unde în ordinea cotei demografice (Polonia este dacă nu greşesc al 6-lea stat al Uniunii, România - mai mică, ar însemna al 7-lea stat al Uniunii Europene). Avem nevoie de dezvoltarea relaţiilor economice în diverse domenii (Misiunea de Apărare, de securitate, Misiunea Miniera, de infrastructură, turism, energie, transporturi). Avem, de asemenea, şansa de a juca un rol politic major împreună în configurarea şi aplicarea politicilor europene, avem şi putem să facem eforturi comune pentru a găsi lideri şi a susţine lideri puternici pro-europeni care să acţioneze în direcţia promovării construcţiei europene şi a solidarităţii.

Suntem împreună susţinători ai procesului de integrare europeană, sprijinim statele partenere din Sudul şi Estul Europei, capabile şi dispuse să împărtăşească aceleaşi valori, aceleaşi principii, acelaşi viitor. Avem structuri reale de colaborare la nivelul regional, Marea Neagră, Marea Baltică, Dunărea. Avem o linie care ne oferă şansa de a asigura o implicare corespunzătoare a partenerilor europeni şi euro-atlantici în această zonă, de importanţă strategică pentru Europa, inclusiv din perspectiva securităţii energetice.
Suntem şi putem fi în şi mai mare măsură voci puternice în dialogul trans-atlantic! Dumneavoastrăâ, ca şi noi, sprijiniţi ferm relaţia strategică a Uniunii Europene cu Statele Unite, în special în domeniul securităţii, fiind conştienţi că securitatea globală nu poate fi asigurată fără dimensiunea trans-atlantică. Iar desfăşurarea parteneriatului trans-atlantic rămâne un obiectiv strategic pentru politica externă a României.

Susţinem necesitatea unui coridor strategic Europa Centrală-Asia Centrală, misiuni care să faciliteze transportul între Europa şi Asia, conexiuni esenţiale pentru progresul regiunii.
În fine, dar nu în cele din urmă, poate cel mai important aspect este acela de a trata educaţia ca prioritate naţională şi activitate europeană. Probabil că aici este locul cel mai potrivit, cel mai nimerit, pentru a reafirma convingerea mea că România şi Polonia au cea mai preţioasă resursă chiar în resursa umană. În tinerii capabili şi dornici de pregătire, de educare, de afirmare, de explorare şi valorificare a oportunităţii pentru investiţii în educaţie, în inovare, în cercetare şi dezvlotare, cultivarea spiritului anteprenorial. Şi în sensul acesta, un alt proiect comun de mare importanţă şi anvergură poate fi acela privitor la platformele de educaţie şi inovare la nivel regional.

Toate acestea sunt câteva gânduri pe care am dorit să le împărtăşesc referitoare la ceea ce, în planul politicii europene, internaţionale, de apărare, economice sau de educaţie, ţări ca Polonia şi România ar putea face.
Cred că intensificarea dialogului pe toate planurile, a comunicării şi a acţiunilor comune, vor da şansa şi pentru ţara dvs şi pentru ţara mea de a avea un cuvânt şi un profil din ce în ce mai important în ceea ce înseamnă decizii şi strategii în interiorul UE, în interiorul NATO, în interorilul comunităţii internaţionale.
Doresc să închei anuţându-vă că Senatul României are marea plăcere să facă o donaţie de carte pentru prestigioasa dumneavoastră universitate. Este o bucurie şi o reală onoare pentru noi!»
 
Direcţia de presă
  29 octombrie 2013