Comisiile pentru politică externă ale Senatului şi Camerei Deputaţilor au avut o întrevedere, marţi, 3 noiembrie a.c., cu domnul Claude Hêche, preşedintele Consiliului Statelor Confederaţiei Elveţiene, care efectuează o vizită oficială în România împreună cu domnul Didier Berberat, co-preşedinte al Grupului de prietenie cu România din Parlamentul elveţian. 

Din partea română au participat senatorii Petru Filip, preşedintele Comisiei, Titus Corlăţean şi Cristian Florian, membri ai Comisiei, precum şi deputaţii Natalia Intotero, vicepreşedintele Comisiei pentru politică externă a Camerei Deputaţilor, Dan Laurenţiu Tocuţ, secretar al Comisiei, Daniel Budurescu, Ovidiu Ganţ şi Florian Geantă, membri ai Comisiei.

Discuţiile au vizat în principal cooperarea bilaterală româno-elveţiană, la nivel politic, economic, social şi cultural, cooperarea la nivel local, derularea proiectelor comune în cadrul  Programului de cooperare româno-elveţian, precum şi alte aspecte de interes comun, precum libera circulaţie a forţei de muncă la nivel european.

A fost, de asemenea, subliniată importanţa diplomaţiei parlamentare şi necesitatea întăririi rolului acesteia, complementar politicilor şi acţiunilor guvernamentale, ca instrument de promovare a relaţiilor dintre cele două ţări.

Domnul senator Petru Filip, preşedintele Comisiei pentru politică externă din Senat, şi-a exprimat încrederea că, urmare a recentelor alegeri parlamentare care au avut loc în Elveţia, vor fi stabilite relaţii mai strânse la nivelul Comisiilor de politică externă, precum şi la nivelul altor comisii, cu atribuţii în domeniul economic, al transporturilor, mediului, etc. Domnia sa a subliniat totodată importanţa cooperării la nivel local, luând în considerare atât faptul că Elveţia este un stat federal, cât şi autonomia destul de ridicată de care beneficiază autorităţile locale din România.

Partea elveţiană a oferit detalii privind sistemul alegerilor pentru cele două Camere ale Parlamentului elveţian, cât şi detalii privind sistemul de consultare publică cunoscut drept  unul de tradiţie în Elveţia. În acest context, au fost explicate motivele care au condus către rezultatele referendumului din data de 9 februarie 2014 pe tema liberei circulaţii a persoanelor, explicând faptul că cetăţenii elveţieni s-au pronunţat, prin votul lor, împotriva „imigraţiei în masă pe teritoriul Elveţiei” şi menţionând, totodată că factorii politici din Elveţia, respectiv majoritatea parlamentară susţin libera circulaţie a persoanelor.  A fost de asemenea subliniat faptul că, începând cu data de 1 iunie 2016 vor fi eliminate de către Elveţia toate restricţiile care vizează cetăţenii români, aceştia urmând să beneficieze de aceleaşi drepturi ca şi cetăţenii oricărui alt stat membru al Uniunii Europene.

În legătură cu libera circulaţie a persoanelor senatorul Titus Corlăţean a menţionat faptul că aplicarea, la nivelul Uniunii Europene a acestui principiu fundamental a condus către rezultate foarte bune în domeniul economic, în diferite state membre. Pe de altă parte,  asumarea în mod legitim a acestui principiu presupune şi pentru România atât aspecte pozitive, prin faptul că cetăţenii români beneficiază de acest drept pe teritoriul Uniunii Europene, cât şi o serie de riscuri, precum pierderile în rândul personalului bine calificat care decide să îşi desfăşoare activitatea în alte state din UE.

A luat cuvântul, de asemenea, deputatul Ovidiu Ganţ, care a evocat cooperarea la nivel local şi deschiderea unor noi investiţii cu capital elveţian în Timişoara şi Sibiu, menţionând totodată sprijinul de care se bucură minoritatea germană din România din partea Ambasadei Confederaţiei Elveţiene la Bucureşti şi a E.S domnului ambasador Jean-Hubert Lebet.


Partea elveţiană a exprimat aprecieri deosebite privind modul de succes în care se derulează o serie de proiecte importante, în cadrul Programului de cooperare româno-elveţiană finanţat de către statul elveţian, în diferite domenii -  educaţia pentru tineri, securitatea internă, sănătatea, protejarea victimelor traficului de persoane, precum şi în domeniul tehnic  - subliniind faptul că  statul român are meritul de a fi stabilit priorităţile şi de a decide cu privire la punerea în practică a acestora.

În încheiere a fost convenită continuarea dialogului interparlamentar, atât în format bilateral, cât şi în cadrul organizaţiilor internaţionale.