Declaraţiile domnului Călin Popescu-Tăriceanu, Preşedintele Senatului României, făcute miercuri, 23 martie 2016, la încheierea şedinţei comune a Senatului şi Camerei Deputaţilor
Declaraţiile domnului Călin Popescu-Tăriceanu, Preşedintele Senatului României, făcute miercuri, 23 martie
23 Mar, 2016 17:06
ZIUA de Constanta
1704
Marime text
La finalul şedinţei comune a Senatului şi Camerei Deputaţilor care a avut loc miercuri, 23 martie a.c., Preşedintele Senatului, domnul Călin Popescu-Tăriceanu, a făcut declaraţii de presă:
În legătură cu votul plenului reunit al Senatului şi Camerei Deputaţilor asupra numirii membrilor Consiliului de Administraţie al Societăţii Române de Televiziune și a președintelui Consiliului de Administrație, menţionez faptul că s-a constatat lipsa cvorumului necesar validării preşedintelui.
Profit de această ocazie pentru a vă mărturisi că sunt profund dezamăgit că din Consiliul de Administraţie al Societăţii Române de Televiziune nu s-a găsit o altă propunere pentru poziţia de preşedinte decât o persoană care nu şi-a încheiat, la vârsta de 40 de ani, studiile superioare. Lucrul acesta mi se pare definitoriu pentru modul în care se face selecţia şi numirea – din fericire nu s-a ajuns şi la confirmare prin vot – a unor persoane care nu au nici un fel de competenţă pentru a ocupa un astfel de post.
Pe de altă parte, vreau să mă refer la unul dintre membrii Consiliului de Administrație al Societăţii Române de Televiziune, propus de Preşedintele României, care are, în mod clar, din partea Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, aviz de colaborator al fostei Securităţi. Dacă propunerea ar fi fost făcută de altcineva şi nu de însuşi Preşedintele României, poate că n-aş fi fost atât de surprins. Sunt lucruri pe care cred că toţi cei avizaţi şi interesaţi ar trebui să le analizeze şi să le cântărească mult mai bine, deoarece mi se pare că dorinţa de înnoire a clasei politice, de a face lucrurile altfel, aşa după cum s-a tot vorbit, nu rămâne decât un simplu slogan, în realitate lucrurile decurgând cu totul şi cu totul altfel. Ca urmare, să nu ne mire reacţia publicului şi a societăţii civile.
Reporter: Componenţa Consiliului de Administraţie al Societăţii Române de Televiziune a fost votată deja în plenul Parlamentului, deci nu se mai pot face schimbări.
Călin Popescu-Tăriceanu: Sigur, dar acest lucru nu mă împiedică să remarc aceste lucruri şi fiecare parlamentar este liber să voteze cum consideră, dar trebuie să avem în vedere aceste lucruri şi să le spunem foarte clar, cu curaj, că nu le trecem sub tăcere.
Reporter: Dar soluţii concrete sunt pentru situaţia Societăţii Române de Televiziune? Pentru că astăzi expiră interimatul preşedintelui.
Călin Popescu-Tăriceanu: În momentul de faţă există un Consiliu de Administraţie ales, confirmat de Parlament, şi am hotărât împreună cu Preşedintele Camerei Deputaţilor ca marţi, 29 martie a.c., la ora 18.00, să fie convocat plenul reunit al Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru a se da un vot pe propunerea de Preşedinte Director General al Societăţii Române de Televiziune.
Reporter: Ieri, Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, spunea că nu susţine moţiunea simplă pe Justiţie pe care dumneavoastră aţi propus-o, deşi ştiu că aţi avut, totuşi, discuţii înainte. De unde această reacţie? Poate spune aceasta mai multe despre relaţia dintre ALDE şi PSD?
Călin Popescu-Tăriceanu: Am înregistrat acest punct de vedere şi sunt neplăcut surprins că este considerat un exerciţiu de imagine. Afirmaţiile ministrului Justiţiei potrivit cărora drepturile omului sunt un lux nu pot fi considerate, evident, nici un lux, nici un exerciţiu de imagine. Discutăm despre lucruri foarte serioase, foarte grave, care relevă modul în care un membru al Guvernului gândeşte despre acest subiect şi în felul care acţionează. Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului, care a urmat deciziei Curţii Constituţionale a României, nu face decât să reflecte acest mod de gândire totalitar, propriu regimurilor comuniste sau fasciste şi eu, ca liberal, ca membru al Senatului României, nu pot să-mi ascund mâhnirea că aceste lucruri sunt tratate cu superficialitate, că nu se încearcă a se merge în profunzimea lor şi nu este conştientizat faptul că stâlpul de apărare a democraţiei este Parlamentul. S-ar putea ca, peste ceva timp, cei care au astăzi aceste poziţii să regrete uşurinţa cu care au tratat aceste subiecte. Pentru că derapajele de la democraţie se produc gradual şi România se află într-o fază în care au început să se petreacă grave derapaje. În sprijinul afirmaţiilor mele vă voi aduce punctul de vedere – care nu este unul politic – al asociaţiilor profesionale ale judecătorilor şi procurorilor şi al Asociaţiei Judecătorilor Europeni, care semnalează aceste lucruri exact în acelaşi sens în care o fac şi eu.
Vreau să mai adaug ceva: mă aşteptam ca societatea civilă – cu mici excepţii, am văzut un punct de vedere exprimat pe site-ul România curată –, numeroasele ONG-uri care în trecut s-au remarcat prin activitatea lor de apărare a drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti, marii intelectuali ai României pe care-i cunoaştem cu toţii sunt complet absenţi din această dezbatere. Se complac în această situaţie, se prefac că nu o văd, deşi mă aşteptam de la ei, pentru că au voci care pot şi trebuie să fie ascultate, să ia poziţie pe aceste chestiuni. În momentul de faţă, cred că la noi, dincolo de gafele pe care le face ministrul Justiţiei în mod repetat, asistăm la o deteriorare a stării de democraţie şi la un atentat vizibil, din ce în ce mai puternic, la adresa drepturilor şi libertăţilor fundamentale.
Reporter: Deci renunţaţi la moţiune?
Călin Popescu-Tăriceanu: Nu.
Reporter: Un subiect pe care vă separaţi din nou de Liviu Dragnea, de PSD este cel al Ordonanţei interceptărilor. Dumneavoastră vreţi ca aceasta să fie respinsă, domnul Liviu Dragnea a spus că, dimpotrivă, trebuie făcute adăugări la text. Cum vedeţi această supralicitare a Preşedintelui PSD?
Călin Popescu-Tăriceanu: În general, la ordonanţe, Parlamentul intervine şi, sigur, poate adăuga prevederi la textul legii când sunt scăpări, când sunt greşeli, dar nu atunci când o ordonanţă este neconstituţională. Ca atare, îmi păstrez punctul de vedere potrivit căruia ordonanța respectivă trebuie respinsă şi, pentru a nu lăsa să se producă un vid legislativ, am întocmit deja o propunere pe care o voi comunica, spre analiză, membrilor Parlamentului, privitoare la crearea unei comunităţi naţionale independente pentru Interceptări, care să aibă sarcina de a realiza ceea ce în trecut a fost opera SRI şi să reintrăm în normele democratice care caracterizează toate ţările din Europa.
Reporter: Mai există o majoritate PSD-ALDE în Senat şi Camera Deputaţilor?
Călin Popescu-Tăriceanu: Constat că în anumite chestiuni putem avea puncte de vedere comune, în altele – nu, ceea ce mă bucură. Nu suntem fraţi, nu suntem făcuţi de aceeaşi mamă, e normal să avem identităţi distincte. Eu reprezint un partid liberal. Şi cred că, în această postură, ALDE are dreptul să îşi definească propria identitate, viziune, propria manieră de a aborda situaţia politică, proiectele de lege, tot ceea ce înseamnă dezbatere publică.
Direcţia Presă, comunicare şi imagine
În legătură cu votul plenului reunit al Senatului şi Camerei Deputaţilor asupra numirii membrilor Consiliului de Administraţie al Societăţii Române de Televiziune și a președintelui Consiliului de Administrație, menţionez faptul că s-a constatat lipsa cvorumului necesar validării preşedintelui.
Profit de această ocazie pentru a vă mărturisi că sunt profund dezamăgit că din Consiliul de Administraţie al Societăţii Române de Televiziune nu s-a găsit o altă propunere pentru poziţia de preşedinte decât o persoană care nu şi-a încheiat, la vârsta de 40 de ani, studiile superioare. Lucrul acesta mi se pare definitoriu pentru modul în care se face selecţia şi numirea – din fericire nu s-a ajuns şi la confirmare prin vot – a unor persoane care nu au nici un fel de competenţă pentru a ocupa un astfel de post.
Pe de altă parte, vreau să mă refer la unul dintre membrii Consiliului de Administrație al Societăţii Române de Televiziune, propus de Preşedintele României, care are, în mod clar, din partea Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, aviz de colaborator al fostei Securităţi. Dacă propunerea ar fi fost făcută de altcineva şi nu de însuşi Preşedintele României, poate că n-aş fi fost atât de surprins. Sunt lucruri pe care cred că toţi cei avizaţi şi interesaţi ar trebui să le analizeze şi să le cântărească mult mai bine, deoarece mi se pare că dorinţa de înnoire a clasei politice, de a face lucrurile altfel, aşa după cum s-a tot vorbit, nu rămâne decât un simplu slogan, în realitate lucrurile decurgând cu totul şi cu totul altfel. Ca urmare, să nu ne mire reacţia publicului şi a societăţii civile.
Reporter: Componenţa Consiliului de Administraţie al Societăţii Române de Televiziune a fost votată deja în plenul Parlamentului, deci nu se mai pot face schimbări.
Călin Popescu-Tăriceanu: Sigur, dar acest lucru nu mă împiedică să remarc aceste lucruri şi fiecare parlamentar este liber să voteze cum consideră, dar trebuie să avem în vedere aceste lucruri şi să le spunem foarte clar, cu curaj, că nu le trecem sub tăcere.
Reporter: Dar soluţii concrete sunt pentru situaţia Societăţii Române de Televiziune? Pentru că astăzi expiră interimatul preşedintelui.
Călin Popescu-Tăriceanu: În momentul de faţă există un Consiliu de Administraţie ales, confirmat de Parlament, şi am hotărât împreună cu Preşedintele Camerei Deputaţilor ca marţi, 29 martie a.c., la ora 18.00, să fie convocat plenul reunit al Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru a se da un vot pe propunerea de Preşedinte Director General al Societăţii Române de Televiziune.
Reporter: Ieri, Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, spunea că nu susţine moţiunea simplă pe Justiţie pe care dumneavoastră aţi propus-o, deşi ştiu că aţi avut, totuşi, discuţii înainte. De unde această reacţie? Poate spune aceasta mai multe despre relaţia dintre ALDE şi PSD?
Călin Popescu-Tăriceanu: Am înregistrat acest punct de vedere şi sunt neplăcut surprins că este considerat un exerciţiu de imagine. Afirmaţiile ministrului Justiţiei potrivit cărora drepturile omului sunt un lux nu pot fi considerate, evident, nici un lux, nici un exerciţiu de imagine. Discutăm despre lucruri foarte serioase, foarte grave, care relevă modul în care un membru al Guvernului gândeşte despre acest subiect şi în felul care acţionează. Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului, care a urmat deciziei Curţii Constituţionale a României, nu face decât să reflecte acest mod de gândire totalitar, propriu regimurilor comuniste sau fasciste şi eu, ca liberal, ca membru al Senatului României, nu pot să-mi ascund mâhnirea că aceste lucruri sunt tratate cu superficialitate, că nu se încearcă a se merge în profunzimea lor şi nu este conştientizat faptul că stâlpul de apărare a democraţiei este Parlamentul. S-ar putea ca, peste ceva timp, cei care au astăzi aceste poziţii să regrete uşurinţa cu care au tratat aceste subiecte. Pentru că derapajele de la democraţie se produc gradual şi România se află într-o fază în care au început să se petreacă grave derapaje. În sprijinul afirmaţiilor mele vă voi aduce punctul de vedere – care nu este unul politic – al asociaţiilor profesionale ale judecătorilor şi procurorilor şi al Asociaţiei Judecătorilor Europeni, care semnalează aceste lucruri exact în acelaşi sens în care o fac şi eu.
Vreau să mai adaug ceva: mă aşteptam ca societatea civilă – cu mici excepţii, am văzut un punct de vedere exprimat pe site-ul România curată –, numeroasele ONG-uri care în trecut s-au remarcat prin activitatea lor de apărare a drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti, marii intelectuali ai României pe care-i cunoaştem cu toţii sunt complet absenţi din această dezbatere. Se complac în această situaţie, se prefac că nu o văd, deşi mă aşteptam de la ei, pentru că au voci care pot şi trebuie să fie ascultate, să ia poziţie pe aceste chestiuni. În momentul de faţă, cred că la noi, dincolo de gafele pe care le face ministrul Justiţiei în mod repetat, asistăm la o deteriorare a stării de democraţie şi la un atentat vizibil, din ce în ce mai puternic, la adresa drepturilor şi libertăţilor fundamentale.
Reporter: Deci renunţaţi la moţiune?
Călin Popescu-Tăriceanu: Nu.
Reporter: Un subiect pe care vă separaţi din nou de Liviu Dragnea, de PSD este cel al Ordonanţei interceptărilor. Dumneavoastră vreţi ca aceasta să fie respinsă, domnul Liviu Dragnea a spus că, dimpotrivă, trebuie făcute adăugări la text. Cum vedeţi această supralicitare a Preşedintelui PSD?
Călin Popescu-Tăriceanu: În general, la ordonanţe, Parlamentul intervine şi, sigur, poate adăuga prevederi la textul legii când sunt scăpări, când sunt greşeli, dar nu atunci când o ordonanţă este neconstituţională. Ca atare, îmi păstrez punctul de vedere potrivit căruia ordonanța respectivă trebuie respinsă şi, pentru a nu lăsa să se producă un vid legislativ, am întocmit deja o propunere pe care o voi comunica, spre analiză, membrilor Parlamentului, privitoare la crearea unei comunităţi naţionale independente pentru Interceptări, care să aibă sarcina de a realiza ceea ce în trecut a fost opera SRI şi să reintrăm în normele democratice care caracterizează toate ţările din Europa.
Reporter: Mai există o majoritate PSD-ALDE în Senat şi Camera Deputaţilor?
Călin Popescu-Tăriceanu: Constat că în anumite chestiuni putem avea puncte de vedere comune, în altele – nu, ceea ce mă bucură. Nu suntem fraţi, nu suntem făcuţi de aceeaşi mamă, e normal să avem identităţi distincte. Eu reprezint un partid liberal. Şi cred că, în această postură, ALDE are dreptul să îşi definească propria identitate, viziune, propria manieră de a aborda situaţia politică, proiectele de lege, tot ceea ce înseamnă dezbatere publică.
Direcţia Presă, comunicare şi imagine
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp
Comentarii