Declaraţiile Preşedintelui Senatului, domnul Călin Popescu-Tăriceanu, referitoare la iniţiativa legislativă pentru modificarea Legii nr.303 din 28 iunie 2004

,,Vă mulţumesc, în primul rând, pentru ca aţi dat curs invitaţiei pentru a vă prezenta înaintea începerii noii sesiuni parlamentare o iniţiativă legislativă care vizează domeniul justiţiei şi, mai exact, independenţa justiţiei. În spaţiul public, şi nu numai din România, în toată lumea este o dezbatere legată de  modalităţile cele mai potrivite pentru a asigura independenţa justiţiei şi pentru a scoate actul de justiţie de sub influenţa politicului. România a fost deseori criticată în trecut pentru influenţa prea mare a factorului politic în justiţie. În ultimii ani şi chiar din perioada nu foarte apropiată, mă refer la perioada când eram prim-ministru, atunci când am promovat pachetul de legi de reformă a justiţiei, am introdus primele măsuri prin care s-a reuşit, nu că s-a încercat, s-a reuşit scoaterea de sub controlul politicului  sau de sub influenţa politicului a justiţiei într-o măsură apreciabilă. Totuşi, progresele care s-au făcut, fără a fi de neglijat, trebuie continuate şi, de aceea, doresc să vă prezint o propunere legislativă care vizează modul în care sunt numiţi pe de o parte Preşedintele Inaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, vicepreşedintele şi preşedinţii de secţii şi anume: în momentul de faţă legea spune următorul lucru – preşedintele, vicepreşedintele şi preşedinţii de secţii ai Inaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sunt numiţi de către Preşedintele României la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii. Printre judecătorii Inaltei Curţi care au funcţionat la această instanţă, cel puţin la propunerea pe care o fac este ca aceste numiri să ţină numai de Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu alte cuvinte Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie îşi alege din rândul ei, fără niciun fel de intervenţie din afară, preşedintele, vicepreşedintele şi preşedinţii de secţii, ei se aleg de către membrii Curţii.

A doua propunere se referă la mecanismul revocării, evident, după cum ştiţi, întotdeauna trebuie să existe o simetrie, cei care fac numirea, fac si revocarea.

Am să vă dau, bineînţeles, un material care să vă ajute in analiză, dar nu am să vă citesc si prevederea în vigoare, am să vă citesc numai propunerea – revocareadinfuncţie a preşedintele, vicepreşedintele şi preşedinţii de secţii ai Inaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se face de Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care se poate sesiza din oficiu, la cererea unei treimi din numărul membrilor acestora sau la cererea adunării generale pentru motivele prevăzute la articolul 51 din legea 303/2004.
Am să mă refer acum la mecanismele, de asemenea discutate şi controversate, de numire a procurorilor, şi anume – în momentul de faţă procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prim adjunctul şi adjunctul acestuia, procurorul general al Parchetului Naţional Anticorupţie, folosesc formularea din lege, unde nu apare DNA ci Parchetul Naţional Anticorupţie, adjuncţii acestuia, procurorii şefi de secţii ai acestor Parchete, precum şi procurorul şef al Direcţiei de investigare a infracţiunilor de criminalitate organizată şi terorism, adică DIICOT, şi adjuncţii acestora, sunt numiţi de Preşedintele României la propunerea ministrului justiţiei cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii între procurorii care au vechime minimă de 10 ani în funcţia de judecător sau procuror pe o perioadă de trei ani cu posibilitatea reinvestirii o singură dată.
Propunerea pe care o fac este următoarea: toateacestefuncţii – procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prim adjunctul şi adjunctul acestuia, procurorul general al Parchetului Naţional Anticorupţie, adjuncţii acestuia, procurorii şefi de secţii ai acestor Parchete, precum şi procurorul şef al DIICOT şi adjuncţii acestora să fie numiţi de Consilul Superior al Magistraturii dintre procurorii care au vechime minimă de 10 ani în funcţia de judecător sau procuror, pe o perioadă de trei ani cu posibilitatea reinvestirii o singura dată. Deci, vreau să schimbăm mecanismul prin care înainte interveneau Preşedintele, Ministrul justiţiei, deci factori politici, scoatem de sub incidenţa factorului politic complet şi lăsăm CSM –ul pentru procurori şi Inaltei Curte de Casaţie şi Justiţie să aleagă Preşedintele, vicepreşedintele şi preşedinţii de secţii.
Cu alte cuvinte, cred că este o propunere care să întărească încrederea în aceste instituţii, să întărească sentimentul, percepţia şi faptul în sine, realitatea de independenţă a justiţiei, totală independenţă a justiţiei, scoaterea de sub orice incidenţă a decidenţilor politici în privinţa acestor numiri, în aşa fel încât progresele care s-au făcut până acum să fie consolidate, întărite, şi sigur că anumite slăbiciuni care se constată  în moment, să fie pe cât posibil îndepărtate.
Mă aştept ca această propunere legislativă pe care am facut-o sigur să fie discutată, amendată în procesul de dezbatere din Parlament, îmbunătăţită cu contribuţiile colegilor mei. Sigur că voi primi cu toată disponibilitatea, inclusiv observaţiile critice, dacă vor exista nu numai partea colegilor parlamentari, mă aştept la o dezbatere publică, am prezentat acest document presei, el va intra în procedura pe care o ştim cu toţii în Parlament, de dezbatere, şi sigur că pe parcusul procedurii de dezbatere, bănuiesc că va suferi modificări, bineînţeles cu speranţa că va fi si adoptată.
 
Reporter:V-aţi consultat cu alte partide ?
Preşedintele Senatului: Nu, este propunerea mea.
Reporter: Propunereadvs. estelegată de numirilecareurmează a fi făcuteanulacesta?
Preşedintele Senatului: Nu am făcut o legătură, nu vreau să condiţionez, sigur că o astfel de propunere dacă o puneţi din această perspectivă, ar avea utilitate mai mare în cazul în care ar putea să intre în vigoare nu după ce se fac numirile, ci înaintea acestor numiri pentru că sensul pe care l-am dat este că, aşa cum v-am spus este de a evita influenţa factorului politic, dar lucrul acesta nu pot să-l hotărăsc eu, fără doar şi poate, va depinde de modul de derulare a procesului legislativ, de cât de mult se va dori. Vă pot spune un lucru, vom fi într-un fel la ora adevărului pentru că sunt foarte mulţi politicieni şi nu numai, am văzut şi organizaţii neguvernamentale care au pledat pentru acest subiect, şi acum vreau să văd cum se raportează atunci când există o propunere concretă şi reală de scoatere completă a infuenţei politicului, dacă o vor susţine.
Reporter: Propunerea dvs. necesită modificări ale Constituţiei ?

Preşedintele Senatului: Nu sunt prevederi în actuala propunere care să intre în contradicţie cu prevederile constituţionale. Nu aş fi făcut altfel această propunere sau sigur aş fi menţionat această propunere trebuie corelată cu modificarea Constituţiei, ceea ce nu este cazul. Eu cred că în momentul în care această propunere este pusă pe masă şi va fi înscrisă pe ordinea de zi, partidele vor trebui să se pronunţe. Sigur că este interesul meu să discut cu toate partidele pentru a agrega o majoritate. N-am nici un fel de rezervă. O să discut cu toate partidele parlamentare pe acest subiect.
Reporter: Aţi mai discutat cu vechii parteneri sau să le spunem în continuare partenerii dumneavoastră din PSD, cu domnul Dragnea, pentru că sunt informaţii că aţi fi discutat despre posibila revocare a dumneavoastră şi că PSD ar fi anunţat că renunţă la această intenţie.
CPT: Am discutat cu domnul Dragnea, n-am discutat despre acest subiect. Dar cu domnul Dragnea ne consultăm din când în când. Domnia sa a avut o agendă mai aglomerată în ultima perioadă, a fost în vizita din Israel, şi la Bruxelles. Vă pot spune că am discutat telefonic când era la Bruxelles, dar nu am discutat acest subiect.
Reporter: Dar despre posibilitatea încheierii de alianţe locale cu cei de la PSD? Din nou există o astfel de informaţie, potrivit căreia li se recomandă să încheie alianţe locale cu cei de la ALDE.
CPT: Am convenit cu domnul Dragnea ca săptămâna viitoare să ne întâlnim şi să înscriem pe agenda de discuţii multe puncte: începerea sesiunii parlamentare şi alte lucruri. N-am stabilit încă o listă de subiecte, nu vă pot spune în momentul de faţă nimic. Ceea ce vă pot reconfirma este decizia pe care am luat-o aici, în această sală, la începutul săptămânii, mai exact luni (25 ianuarie 2016), cu colegii mei să mergem singuri la alegerile locale. Să participăm ca partid de sine stătător, să nu mergem într-o alianţă electorală. Din experienţa politică şi a mea şi a altora, alianţele electorale la locale nu s-au dovedit eficiente. Sigur, USL a fost, poate, o excepţie de la regulă, dar ca să folosesc o formulă cunoscută în politică, în alegerile locale două liste adună mai multe voturi decât o singură listă. Cu alte cuvinte, nu funcţionează aritmetica simplă la alegerile locale: unu şi cu unu fac întotdeauna doi. La alegerile parlamentare, modalitățile acestea politice de alianţe sunt practicate şi aduc alte rezultate.
Reporter: Să înţelegem că această întâlnire va avea loc la începutul săptămânii viitoare, odată cu începerea sesiunii parlamentare?
CPT: Luni, 1 februarie, este o zi foarte aglomerată, sunteţi aici, în Parlament de multă vreme şi ştiţi foarte bine că este o zi cumplit de aglomerată. Partidele îşi întrunesc, de obicei, forurile de decizie politică, urmează apoi şedinţa de Birou permanent al Senatului, urmează şedinţa de plen, deci nu vă pot spune când o să avem întâlnirea, nu am stabilit cu exactitate ziua, dar avem timp săptămâna viitoare.
Reporter: Vă veţi întâlni cu întreaga coaliţie, adică şi cu UNPR?
CPT: N-am discutat nici lucrul acesta.

Reporter: Domnule preşedinte, Președintele României, şeful statului, participă la şedinţele CSM şi le conduce. Prin prezenţa Preşedintelui României la o eventuală şedinţă a CSM în care se decide cine este Procuror General şi cine este Şef DNA, nu apare o influenţă politică? Deoarece scrie în Constituţie. Dumneavoastră spuneaţi că inițiativa dumneavoastră nu intră în sfera constituţională.
CPT: Nu intră în sfera constituţională şi nici nu am propus să se anuleze acest drept al Preşedintelui României de a participa la şedinţele CSM şi de a le conduce când este prezent. Dar simpla prezenţă, în fine… Întrebarea dumneavoastră nu este total lipsită de sens, dar în acelaşi timp vă spun ceva: este foarte greu să cuantificăm cât de mare poate să fie influenţa. Strict legal, simpla prezenţă nu este un factor care să influenţeze, dar…
Reporter: Aş vrea o clarificare, deoarece ultima declaraţie publică a domnului Dragnea a fost că există  unele nemulţumiri ale colegilor săi în legătură cu activitatea dumneavoastră.
CPT: Vă rog întrebaţi-i pe ei.
Reporter: V-aţi asuma o candidatură la Primăria Municipiului Bucureşti?
 CPT: Nu. Am spus că nu candidez. Am mai spus-o şi săptămâna trecută de câteva ori.
Reporter: Atunci spre ce vă veţi îndrepta? Ce fel de candidat veţi propune astfel încât să aibă şi şanse de succes în această competiţie?
CPT: Aceasta este o întrebare la care nu am încă un răspuns. Împreună cu conducerea ALDE căutăm o soluţie pentru un candidat respectabil, respectat de bucureşteni, un nume care să aibă o anumită autoritate, o performanţă politică, profesională care să-l recomande, nu e foarte uşor.
Reporter: Aveţi o listă scurtă în acest moment?
CPT: Ba da. Dar nu-mi puneţi întrebări de acest gen deocamdată, fiindcă n-am să fac o astfel de indiscreţie înainte de a lua o decizie în forul de conducere.
Reporter: Spuneţi-ne măcar profilul. Aţi merge mai degrabă pe un candidat femeie, fiindcă acum în politică există o tendinţă de a promova femeile.
CPT: Da, este ora femeilor. Nici asta nu vă pot spune. Avem, însă, toată deschiderea în promovarea femeilor. E adevărat că eu, ca liberal, nu sunt întotdeauna de acord cu cote impuse. Adică politica trebuie să fie făcută pe bază de angajament liber consimţit, nu prin gesturi forţate.
Reporter: Legat dec alegerile locale, excludeţi colaborarea în consiliile locale, municipale sau judeţene cu vreun partid politic?
CPT: Da, cu PMP.
Reporter: Şi în opinia dumneavoastră care ar fi cea mai naturală apropiere a ALDE după alegerile locale?
CPT: Naturală? Atâta timp cât sunt partide democratice reprezentate în Parlament, chestiunea naturaleței este discutabilă. Nu ştiu dacă acesta este cel mai bun criteriu, fiindcă trebuie să fie un criteriu pragmatic, legat de program. Dacă programele sunt compatibile, şi nu numai programele, ci şi comportamentul, calitatea oamenilor, capacitatea lor de a-şi respecta angajamentele. La prima vedere, unii ar fi tentaţi să spună că nu există compatibilitate între ALDE, care este partid liberal şi PSD. Or, liberalii au făcut cu PSD alianţa USL, care a câştigat un procentaj extraordinar din încrederea oamenilor. Deci această problemă de compatibilitate, astăzi, după ce USL a obţinut succesul pe care l-a obţinut în 2012 şi a reuşit buna guvernare timp de trei ani şi jumătate, cred că nu este cel mai important criteriu.
Reporter: Vorbeaţi despre independența Justiţiei. În Raportul MCV de ieri eraţi menţionat ca unul dintre liderii politici care ar fi făcut presiuni asupra Justiţiei.
CPT: M-aţi întrebat ieri dimineaţă în legătură cu Raportul MCV. La momentul acela nu văzusem raportul, nu apăruse încă. Din păcate, în bună parte anticipaţiile mele s-au adeverit. Citind Raportul MCV, mi-am făcut deja o primă părere. Rămâne în continuare, în următoarele zile, să stau să analizez în detaliu conţinutul raportului. Am multe observaţii pe care deja le-am făcut. Nu vreau să intru astăzi pe o discuție pe acest subiect, dar săptămâna viitoare, cel mai probabil, vă voi invita la o conferinţă de presă să fac o serie de consideraţii şi aprecieri în legătură cu Raportul MCV.