Participarea doamnei senator Mihaela POPA, Vicepresedinte a Comisiei pentru Afaceri Europene si a domnului Cristian-Dănuţ MIHAI, la Reuniunea COSAC, desfăşurată la Atena, în perioada 15 – 18 iunie a.c.

 
În intervenţia sa la punctul din ordinea de zi referitor la  situaţia din Ucraina, domnul Preşedinte Bogdan Radu Ţîmpău a subliniat interesul deosebit al României, în condiţiile în care avem frontiera comună cu Ucraina  şi  o comunitate de peste  400.000 etnici români.
A salutat  succesul alegerilor prezidenţiale, libere şi transparente şi alegerea domnului Petro Poroşenco precum şi decizia autorităţilor din Rusia de a da curs solicitărilor comunităţii internaţionale de a nu extinde ”scenariul Crimeea”  şi  asupra altor regiuni din Ucraina locuite în principal de etnici ruşi .
A exprimat încrederea că Moscova va coopera acum cu noua administraţie de la Kiev şi că va acţiona cu înţelepciune şi în concordanţă cu noua realitate politică, atitudine determinată şi de implicarea activă a Uniunii Europene în eforturile diplomatice de detensionare a  situaţiei.
A subliniat în continuare interesul faţă de negocierile cvadripartite de la Geneva, dintre Uniunea Europeană, SUA, Ucraina şi Federaţia Rusă, în aplicarea Declaraţiei politice de la Geneva ce prevede, printre altele, că toate grupurile armate ilegale trebuie dezarmate  şi  toate clădirile ocupate trebuie eliberate  şi  returnate proprietarilor lor legitimi, obiective care sunt departe de a fi atinse.
Domnul Ţîmpău a reiterat dorinţa comunităţii internaţionale ca Rusia să recunoască rezultatele alegerilor prezidenţiale din Ucraina, să finalizeze retragerea forţelor militare de la frontiera ruso-ucraineană  şi  să angajeze negocieri cu Ucraina.
A atras atenţia că, în pofida unor semnale pozitive, temerile sunt întemeiate iar riscul, ca  situaţia  să scape de sub control, evoluând spre un conflict militar amplu, nu poate fi ipotetic exclus, astfel încât ar fi indicat să rămânem pregătiţi pentru decizii şi reacţii rapide, adaptate la evoluţiile determinate de Rusia.
A respins argumentele că  Federația Rusă ar fi fost ostilizată de acțiuni ale Uniunii Europene sau ale partenerilor săi trans-atlantici, amintind că premiul Nobel pentru pace acordat Uniunii are deplină acoperire în fapte, întrucât Uniunea s-a afirmat ca putere pașnică și promotorul performant al păcii mondiale.
A susținut crearea unei politici comune solide a Uniunii în domeniul securității energetice, o Uniune a Energiei, pentru a reduce dependența Uniunii Europene de petrolul și gazele naturale rusești, inclusiv prin diversificarea surselor de energie.
 
Ceilalţi membri ai delegaţiei au avut, de asemenea, intervenţii substanţiale la alte puncte ale ordinii de zi, apreciate de participanţi.
 
În intervenţia sa, doamna vicepreşedinte Mihaela Popa a subliniat că politica de vecinătate a Uniunii ar trebui schimbată pentru a răspunde noilor realităţi politice, inclusiv în ce priveşte politica de extindere a Uniunii cu Ucraina  şi  Republica Moldova. Doamna senator a adăugat că Uniunea trebuie să fie înţeleasă pe deplin de tineri, să contribuie la îndeplinirea viselor lor, motiv pentru care s-ar impune studierea în şcoală a istoriei Uniunii Europene.
 

În luarea sa de cuvânt pe tema programelor destinate tinerilor,  doamna senator Popa a exprimat susţinerea ţării noastre pentru iniţiativele care promovează creativitatea tinerilor  şi  lansarea lor în afaceri, dând exemplu Programul pentru stimularea înfiinţării de microîntreprinderi. Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM are o componentă destinată sprijinirii iniţiativelor antreprenoriale ale tinerilor, la care se adaugă facilitatea scutirii de la plata contribuţiilor de asigurări sociale datorat de angajatorii tinerilor.
A subliniat oportunitatea înfiinţării postului de comisar european pentru tineret, pentru a avea o politică coerentă la nivelul Uniunii.
 
Referindu-se la politicile de ocupare a forţei de muncă ale Uniunii Europene, doamna deputat Roberta Anastase a semnalat că strategia de ocupare a forţei de muncă pe plan european trebuie internalizată de fiecare stat membru, conform  situaţiei sale specifice. Doamna deputat a subliniat că impactul  şi  succesul strategiei de ocupare a forţei de muncă depinde de eficienţa  sistemului de educaţie din fiecare stat membru, ca  şi  de politicile fiscale. A reamintit că IMM-urile sunt cele care crează 8 din 10 locuri de muncă în România,  iar  situaţia este asemănătoare pe plan european,  astfel încât se impune facilitarea accesului acestora la inovare  şi  finanţare, dar  şi  adoptarea unei politici fiscale stabile  şi  favorabile.
 
Delegaţia română a propus, a susţinut în dezbateri şi a obţinut includerea, în documentul final al conferinţei, a celui mai mare număr de amendamente dintre delegaţiile participante.