Presedintele Comisiei pentru politica externa Senat - Chisinau - 1.04.2011

Preşedintele Comisiei pentru politică externă, senatorul Titus Corlăţean, a participat miercuri, 30 martie a.c., la Chişinău, la Forumul UE - Republica Moldova, organizat de Institutul pentru Studii Estice din Varşovia şi Asociaţia pentru Politică Externă din Chişinău, sub înaltul patronaj al premierilor Republicii Moldova, Vlad Filat, şi Poloniei, Donald Tusk.

Senatorul român a fost vorbitor principal în cadrul panelului de discuţii „Construcţia unei bune vecinătăţi europene. Cooperarea regională ca dimensiune europeană a solidarităţii".

La acest panel au mai avut intervenţii ministrul afacerilor externe din Estonia, Urmas Paet, vicepreşedintele Comisiei parlamentare pentru resurse naturale şi ecologie din Duma de Stat, Viacheslav Illarionov, vicepreşedintele Comisiei parlamentare de securitate naţională şi apărare din Parlamentul ucrainean, Serhii Grynevetskiy, precum şi alţi parlamentari din statele membre UE, membri ai Comisiilor de politică externă şi apărare.

În intervenţia sa, Titus Corlăţean a exprimat aprecieri pentru performanţa guvernului Alianţei pentru Integrarea Europeană de la Chişinău. A insistat asupra faptului că, în contextul crizei economice care se manifestă încă puternic la nivelul UE, pe de o parte, şi a mutaţiilor obiectivelor politice şi bugetare ale Uniunii către dimensiunea sudică a politicii de vecinătate, legate de evoluţiile din nordul Africii şi Orientul Mijlociu, performanţele legate de reformele interne şi accelerarea apropierii de UE pentru statele din parteneriatul estic, cu precădere Republica Moldova, depind în primul rând de performanţele individuale ale acestor state.

În cazul Republicii Moldova, este esenţială stabilitatea politică şi predictibilitatea acţiunii sale interne şi externe, inclusiv prin alegerea preşedintelui Republicii Moldova conform înţelegerilor din coaliţia de guvernare, care să permită evitarea unor noi alegeri anticipate.

Titus Corlăţean a pus în evidenţa o serie de oportunităţi şi proiecte de cooperare în primul rând în plan economic în regiune (interconectarea infrastructurii energetice, proiectul autostrăzii în jurul Mării Negre, proiectele legate de coridoarele energetice, energia alternativă etc.), care ar trebui să determine privilegierea unei filosofii a cooperării şi mai puţin a unei competiţii între statele menţionate.

Preşedintele Comisiei pentru politică externă a mentionat în final că, din punct de vedere politic, Uniunea Europeană, odată cu iesirea din criză, va avea nevoie de proiecte de succes care ar putea să se concretizeze în perspectivă din punctul de vedere al procesului de lărgire în Balcani şi respectiv în vecinătatea estică, în primul rând cu Republica Moldova.

În marja conferinţei, Corlăţean a avut întâlniri cu vicepremierul şi ministrul afacerilor externe al Republicii Moldova, Iurie Leancă, cu vice-miniştrii de externe Andrei Popov şi Natalia Gherman, cu preşedintele Comisiei pentru politică externă şi integrare europeana, Igor Corman, o serie de Ambasadori ai UE, precum şi cu Zygmunt Berdychowski, preşedintele Programului Consiliului Forumului Economic din cadrul Institutului pentru studii estice din Polonia.

1.04.2011