Presedintele Comisiei pentru politica externa Titus Corlatean

Vineri, 6 mai a.c., preşedintele Comisiei pentru politică externă, senatorul Titus Corlăţean, a participat la Conferinţa preşedinţilor comisiilor parlamentare pentru politică externă din statele membre ale Uniunii Europene (COFAC), desfăşurată la Budapesta.

La eveniment au participat secretarul general al Serviciul European de Acţiune Externă al UE, Pierre Vimont, iar din partea preşedinţiei ungare a UE, Preşedintele Adunării Naţionale ungare Laszlo Kover şi secretarul de stat politic din ministerul ungar al afacerilor externe, Zsolt Németh.

În cadrul conferinţei, Titus Corlăţean a avut o intervenţie în care a solicitat instituţiilor europene, precum şi actualei (Ungaria) şi viitoarei (Polonia) preşedinţii a UE, o abordare politică şi bugetară mai echilibrată în politica UE de vecinătate, între dimensiunea sudică şi cea estică a Uniunii, atrăgând atenţia că, în ciuda evoluţiilor de etapă din Africa de Nord, în estul UE vor rămâne în continuare probleme politice şi de securitate importante, conflicte îngheţate, precum şi interese economice şi de securitate energetică esenţiale. În acest context, a pus în evidenţă progresul deosebit înregistrat în reformele interne şi în demersul de apropriere de UE al guvernului Republicii Moldova şi a menţionat în acest context cooperarea strânsă între parlamentele naţionale român şi respectiv cel de la Chişinău, în domeniile "acquis"-ului comunitar, inclusiv prin constituirea unei comisii parlamentare comune de integrare europeană.

Preşedintele Comisiei pentru politică externă a susţinut abordarea preşedinţiei ungare de continuare într-un ritm adecvat a procesului de continuare a lărgirii UE în spaţiului balcanic, inclusiv încheierea negocierilor de aderare pentru Croaţia sub preşedinţia poloneză a UE, precum şi necesitatea intensificării ritmului de negociere în cazul Turciei. Totodată, a salutat adoptarea şi lansarea Strategiei Dunării în cadrul Consiliului European din luna iunie a.c., un succes deosebit care oferă oportunităţi de cooperare economică deosebită, inclusiv prin accesul la Marea Neagră.

Titus Corlăţean a mulţumit preşedinţiei ungare a UE pentru sprijinul constant acordat României şi Bulgariei pentru aderarea la spaţiul Schengen şi a insistat asupra necesitaţii adoptării la Consiliului JAI din luna iunie a concluziilor care să confirme îndeplinirea criteriilor tehnice de către cele două ţări şi confirmarea perspectivei unei decizii politice privind invitarea României şi Bulgariei să adere la spaţiul Schengen sub preşedinţia poloneza a UE în al doilea semestru al acestui an.

În marja lucrărilor conferinţei, Titus Corlăţean a avut o serie de întâlniri bilaterale cu preşedinţii sau vicepreşedinţii comisiilor parlamentare de politică externă din Ungaria, Franţa, Germania, Marea Britanie, Italia, Polonia, Austria, Suedia, Danemarca, Bulgaria, Grecia, Lituania, din statele candidate - Croaţia şi Turcia, precum şi din Norvegia, delegaţia având statut special la conferinţa menţionată.