Presedintele Comisiei pentru politica externa, Titus Corlatean, la Bruxelles, COFAC

Preşedintele Comisiei pentru politică externă, senatorul Titus Corlăţean, participă în perioada 18 - 19 octombrie a.c., la Bruxelles, la Conferinţa preşedinţilor comisiilor parlamentare pentru politică externă din statele membre ale Uniunii Europene.

La acest eveniment participă Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe, Catherine Ashton precum şi ministrul afacerilor externe belgian, Steven Vanackere.

Titus Corlăţean a avut trei intervenţii în plenul reuniunii. O primă intervenţie a urmărit susţinerea continuării procesului de extindere a Uniunii Europene în ceea ce priveşte statele din Balcani şi Turcia dar şi confirmarea unui traseu european clar pentru statele cu vocaţie europeană din estul Europei, începând cu Republica Moldova.

Totodată, preşedintele Comisiei pentru politică externă din Senat a ridicat în atenţia preşedinţiei belgiene a UE situaţia minorităţii române din Serbia ale cărei drepturi referitoare la identitatea naţională nu sunt asigurate de autorităţile sârbe la nivelul standardelor europene în materie. La acest punct, Titus Corlăţean a reiterat sprijinul ferm pentru accelerarea proceselor de apropiere a Serbiei de UE în condiţiile respectării stricte a criteriilor politice, în primul rând a celor legate de statutul minorităţilor naţionale din statul menţionat, cu specială privire la situaţia minorităţii române. Faţă de acest criteriu politic România va avea de acum înainte o atitudine intransigentă.

Referitor la reprezentarea României în structurile Serviciului European de Acţiune Externă (SEAE), Titus Corlăţean i-a solicitat Înaltului Reprezentant al UE pentru afaceri externe să asigure cu stricteţe reprezentarea corectă şi echilibrată din punct de vedere geografic a tuturor statelor membre în poziţiile cheie ale SEAE, în condiţiile în care după primul tur de recrutare, România a „beneficiat" de zero reprezentare la momentul închiderii procedurii de selecţie. Această fapt se adaugă la situaţia anterioară a unei sub-reprezentări evidente în structurile instituţionale europene în funcţiune prin funcţionari provenind din ţara noastră.

Titus Corlăţean a arătat că această situaţie neplăcută a generat o profundă nemulţumire la nivelul Parlamentului naţional de la Bucureşti, cea ce a condus, între altele, la audierea ministrului de externe român în Comisia pentru politică externă din Senatul României şi la formularea unor recomandări ferme la adresa nivelului politic de reprezentare a statului român pentru promovarea cu succes a candidaturilor româneşti în rundele viitoare se selecţie pentru SEAE.

A solicitat, de asemenea, reprezentantului Parlamentului European prezent la reuniune ca instituţia menţionată să îşi exercite competenţa de control asupra Comisiei Europene şi structurilor SEAE obţinute inclusiv prin sprijinul Parlamentului naţional român, pentru reglementarea acestei situaţii inechitabile.

Reacţia preşedintelui Comisiei pentru politică externă din Senat a generat luări de poziţie similare şi din partea altor delegaţii prezente la reuniune şi a impus în final asumarea de către Înaltul Reprezentant Catherine Ashton a angajamentului de a găsi soluţii echitabile în perspectiva procedurii de selecţie referitoare la cele zece poziţii cheie de conducere care urmează să fie atribuite statelor membre în perioada următoare, cât şi în procedura de selecţie care urmează pentru 2011.

În marja reuniunii, Titus Corlăţean a avut întâlniri cu reprezentanţi ai delegaţiilor Parlamentului din Belgia (Preşedinţia în exerciţiu a UE), Germania, Grecia, Ungaria, Irlanda, Italia, Lituania, Polonia, Portugalia, Slovacia, din statele candidate - Croaţia şi Turcia şi respectiv cu reprezentantul Comisiei pentru afaceri externe din Parlamentul European.