Senator Titus Corlatean - APCE

Marţi, 12 aprilie a.c., în plenul Sesiunii ordinare de la Strasbourg a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE), senatorul Titus Corlăţean, membru al Delegaţiei române la APCE, a adresat o întrebare scrisă lui Ahmet Davutoglu, ministrul turc al afacerilor externe şi Preşedinte în exerciţiu al Comitetului Miniştrilor al Consiliului Europei.

Întrebarea a făcut referire la recentele declaraţii ale unor înalţi oficiali din Ungaria, care promovează acordarea de către autorităţile române de drepturi colective şi autonomie teritorială pe criterii etnice pentru minoritatea maghiară care locuieşte în România.

Titus Corlăţean a solicitat clarificări din partea Preşedintelui în exerciţiu al Comitetului Miniştrilor în legătură cu eventualele schimbări intervenite la nivelul organizaţiei în materia standardelor privind protecţia minorităţilor naţionale, standarde conform cărora drepturile persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale sunt drepturi individuale şi nu drepturi colective, iar autonomia locală admisă este cea de ordin administrativ şi nu cea fundamentată pe criterii etnice.

În răspunsul Preşedintelui Comitetului Miniştrilor al Consiliului Europei, transmis în scris senatorului român, se precizează că Convenţia-cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale, Rezoluţia Comitetului Miniştrilor (97) 10 şi alte documente în domeniu vizează în mod exclusiv protecţia persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, ca drepturi individuale şi nu colective, aşa cum rezultă şi din acquis-ul Consiliului Europei şi practica în materie a Comitetului Miniştrilor. În continuare, se precizează că autonomia, ca standard general acceptat, are o natură administrativă, definită de Carta Europeană a Autonomiei Locale şi de protocoalele sale adiţionale, neexistând nicio conexiune între noţiunea de autonomie şi fundamentarea etnică a acestora.

„Această poziţie confirmă încă o dată, dacă mai era nevoie, că solicitările promovate la nivel politic de către înalţii oficiali maghiari încalcă nu doar înţelegerile juridice şi politice anterioare în plan bilateral, Constituţia României, dar şi standardele internaţionale în materie, ceea ce face şi mai greu de înţeles tăcerea autorităţilor române la cel mai înalt nivel - Preşedinţie, Prim-ministru şi Ministrul Afacerilor Externe", a adăugat Titus Corlăţean în plenul APCE.

Prezentăm mai jos textul în limba engleză al intervenţiei senatorului Titus Corlăţean:

„Dear Mr. Chairman,

I kindly ask you to let me know if the European standards in terms of protection of national minorities, especially those enshrined in the Council of Europe Framework Convention for the Protection of National Minorities have recently undergone changes, namely if the rights belonging to national minorities are no longer considered and, therefore observed, as individual rights. I'm also wondering if the self-government on ethnic grounds became a generally accepted standard.

I would like to point out that this question is justified by the political statements recently made by the Hungarian high officials by which it was mentioned that this country supports granting of some collective rights, namely the self-determination on ethnic grounds of the Hungarian minority living in Romania."

Mai jos regăsiţi răspunsul oficialului Consiliului Europei:

Reply by Mr Ahmet Davutoğlu, on behalf of the Committee of Ministers:

"Throughout the travaux préparatoires for the Framework Convention for the Protection of National Minorities, as from and including the Vienna Declaration of 9 October 1993, in the text of the Convention itself and in related documents such as Committee of Ministers' Resolution (97)10, reference is made solely to "the rights of persons belonging to national minorities". There has been no deviation from this principle of individuality in the acquis of the Council of Europe or in the practice of the Committee of Ministers.

It is clear from the European Charter of Local Self-Government and its additional Protocol (ETS No. 122 and CETS No. 207) that local self-government is a generally accepted standard, the exact scope of which is defined within the limits of the law of the country concerned. However, there is no principle explicitly linking this standard with the question of respect for minority rights."