Senatorul Titus Corlatean la APCE

Vineri, 27 mai a.c., senatorul Titus Corlăţean, membru al Delegaţiei române la APCE, a participat, la Kiev, la reuniunea Comisiei permanente a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE), forul decizional al organizaţiei în perioadele dintre sesiunile ordinare.

În cadrul dezbaterii pe marginea raportului cu tema: „Impactul Parteneriatului Estic al Uniunii Europene asupra guvernanţei şi dezvoltării economice în Europa de Est", (raportor: Andrea Rigoni, Italia, Grupul ALDE - Alianţa Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa), senatorul Corlăţean a subliniat necesitatea de a se face o distincţie netă cu privire la progresele înregistrate de fiecare din cele şase state membre ale Parteneriatului Estic, în condiţiile în care acestea au obiective şi aspiraţii diferite, dar şi performanţe diferite.

Preşedintele Comisiei pentru politică externă al Senatului a relevat faptul că menţionarea explicită a vocaţiei europene a Republicii Moldova în cadrul Acordului de Asociere încheiat cu Uniunea Europeană în perspectiva unei viitoare aderări la UE, precum şi adoptarea şi implementarea Planului de acţiune privind regimul vizelor reprezintă o garanţie fermă a continuării parcursului european al Republicii Moldova.

Referindu-se la recomandările pe care APCE le va transmite autorităţilor competente din statele membre ale Parteneriatului Estic al UE, senatorul Corlăţean a propus ca menţiunile privind Belarusul să facă obiectul unui paragraf distinct, în condiţile în care această ţară a fost suspendată din Consiliul Europei şi nu este nici membră a Adunării Parlamentare a Parteneriatului Estic (EURONEST).

În cadrul dezbaterii pe marginea raportului privind „Pericolele potenţiale ale câmpurilor electromagnetice şi efectele lor asupra mediului" (raportor Jean Huss, Luxemburg, Grupul Socialist), senatorul Corlăţean a remarcat că, în privinţa utilizării telefoanelor mobile în cadrul sălilor de clasă şi în şcoli, trebuie identificată o soluţie de compromis, care să nu interzică total utilizarea acestora în mediul educaţional - aşa cum fusese redactată forma iniţială a paragrafului respectiv din proiectul de rezoluţie, dar, în acelaşi timp, nici să fie permisă o libertate totală de natură să impieteze asupra sănătăţii copiilor sau procesului educaţional. Modificarea susţinută de senatorul Corlăţean se regăseşte în forma finală a textului adoptat de Comisia Permanentă. „Este important ca Adunarea să transmită un semnal politic clar statelor membre cu privire la seriozitatea acestei probleme şi luarea măsurilor ce se impun", a mai adăugat parlamentarul român.