Senatul Romaniei - Comisia pentru politica externa

Senatorul Titus CORLĂŢEAN, preşedintele Comisiei pentru politică externă, l-a primit vineri, 22 octombrie a.c., pe judecătorul Jean Paul COSTA, preşedintele Curţii Europene a Drepturilor Omului, care efectuează o vizită oficială în România în perioada 21-22 octombrie a.c. Preşedintele CEDO a fost însoţit de domnul prof.univ.dr. Corneliu BÎRSAN, judecătorul din partea României la Curtea Europeană a Drepturilor Omului şi de domnul Santiago QUESADA, grefierul şef al Secţiei a III a din cadrul Curţii.

Din partea română, la întâlnire a participat dl. Răzvan Horaţiu RADU, Agentul Guvernamental al României la Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

Preşedintele Comisiei pentru politică externă i-a asigurat pe înalţii oficiali europeni despre interesul cu care puterea legislativă, în speţă Senatul, urmăreşte jurisprudenţa CEDO în cauzele referitoare la România şi doreşte să contribuie, în cadrul competenţelor sale, la remedierea sincopelor legislative amendate de către instanţa europeană în cadrul hotărârilor pronunţate împotriva ţării noastre.

Întrevederea a vizat prezentarea situaţiei României din punctul de vedere a numărului mare de cauze înregistrate la Curte, precum şi a încălcărilor celor mai frecvente, întrucât, la momentul actual, ţara noastră se găseşte pe locul 3 ca număr de condamnări între statele părţi la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, respectiv cu aproape 12.200 de dosare aflate pe rol.

Preşedintele Curţii Europene a Drepturilor Omului şi-a manifestat interesul particular de a cunoaşte modul în care Senatul poate participa la îmbunătăţirea respectării drepturilor omului în România, sens în care a prezentat principalele teme de interes ale vizitei sale:

- consecinţele hotărârii pilot pronunţată la data de 12 octombrie a.c., în Cauza Maria Atanasiu şi Poenaru împotriva României în ceea ce priveşte respectarea dreptului de proprietate; hotărârea impune luarea unor măsuri de modificare a legislaţiei naţionale în materia dreptului de proprietate, în interiorul unui termen de 18 luni, stabilit de Curte, care să respecte dreptul la compensaţie şi, în acelaşi timp, să stabilească pe baze realiste un nou mecanism de compensare care să prezinte eficacitate;

- hotărârile pronunţate în cauze privind durata excesivă a procedurilor judiciare şi, respectiv, neexecutarea sau executarea tardivă a hotărârilor judecătorești - evitarea unor condamnări viitoare în cele două categorii de cauze poate fi evitată prin intrarea în vigoare a noilor Coduri şi prin acordarea de despăgubiri persoanelor cărora li se încalcă dreptul la un proces echitabil;

- cauzele privind nerespectarea condiţiilor de detenţie, despre care s-a subliniat că, deşi sunt numeric mai reduse decât celelalte, comportă aceleaşi critici la adresa autorităților române: supraaglomerarea din penitenciare, lipsa tratamentului medical şi a hranei adecvate.

Preşedintele Comisiei pentru politică externă a subliniat necesitatea obţinerii unei cât mai largi susţineri, cât şi a voinţei politice necesare pentru identificarea unei soluţii echilibrate, care să respecte dreptul la despăgubire pentru cei deposedaţi de bunurile imobiliare în perioada regimului comunist, dar care să ţină cont, în acelaşi timp, de realităţile socio-economice ale României de astăzi.

Din această perspectivă, soluţia adoptată de autorităţile poloneze în urma condamnării de către CEDO în Cauza Broniowski, respectiv adoptarea unei legislaţii care să plafoneze la un nivel rezonabil valoarea despăgubirilor în raport cu valoarea imobilului naţionalizat înainte de 1989, poate reprezenta o soluţie de examinat de către autorităţile române.

Preşedintele Corlățean a susţinut necesitatea unei dezbateri publice, inclusiv în cadru parlamentar, precum şi a implicării Guvernului în propunerea de soluţii în această materie.

Recenta condamnare a României în Cauza Maria Atanasiu şi Poenaru împotriva României impune un termen de 18 luni pentru adoptarea unei noi legislaţii în materia garantării dreptului de proprietate şi pentru despăgubirea celor cărora li se aplică legislaţia de natură reparatorie.

Preşedintele CEDO, Jean Paul Costa, a subliniat importanţa găsirii unor remedii naţionale, în conformitate cu principiul subsidiarităţii, precum şi noile evoluţii ale Curţii, ca urmare a intrării în vigoare, în iunie a.c., a Protocolului nr. 14 la Convenţia pentru Protecţia Drepturilor Omului şi Libertăţilor Fundamentale.

Senatorul Corlăţean i-a încredinţat pe înalţii oficiali europeni despre faptul că deficienţele de natură legislativă sancţionate în hotărârile pronunţate de CEDO în cauzele împotriva României vor constitui tema unor dezbateri de natură juridică, pe care le va iniţia personal, cât şi, în mod cert, a unor dezbateri de natură politică, în scopul găsirii unor soluţii adecvate, echilibrate şi realiste.