Siguranţa cetăţeanului roman – cetatean european
Siguranţa cetăţeanului roman – cetatean european
09 Dec, 2015 17:29
ZIUA de Constanta
1117
Marime text
Domnule presedinte,
Doamnelor si domnilor senatori,
In declaratia mea politica din octombrie a.c., atrageam atentia asupra amploarei fenomenului migrationist care ameninta securitatea si stabilitatea Europei si a dramei umanitare subsecvente. Aminteam atunci ca Uniunea Europeana trebuie sa adopte masuri coerente si durabile de gestionare a urgentei sociale si umanitare provocate de criza refugiatilor.
De atunci, au trecut deja cateva saptamani bune, timp in care institutiile UE si liderii politici europeni au inceput sa se arate tot mai preocupati de fenomenul migrationist, dovada in acest sens fiind si cele doua summit-uri de la Bruxelles, din 25 octombrie a.c., cu statele de tranzit de pe rutele balcanice, respectiv La Valletta, din 11 -12 noiembrie a.c., dedicat cooperarii UE - Africa pe problematica migratiei si, mai ales, pachetele de masuri adoptate si planurile de actiune in domeniu care le-au urmat.
Recentele atentate teroriste din Paris, din 13 noiembrie a.c., au scos la iveala, insa, o realitate cu mult mai dramatica si exacerbarea unui alt fenomen, nu mai putin ingrijorator. Este vorba de proliferarea periculoasa pe continentul european a activitatii retelelor teroriste, este vorba de uciderea cu sange rece in plina strada, in cafenele sau in sali de spectacol a zeci si sute de oameni nevinovati, care nu aveau alta "vina" decat aceea ca se aflau la locul producerii atentatelor in momentul declansarii acestora, cetateni care erau convinsi ca statul si autoritatile le garanteaza siguranta si integritatea. Ulterior momentului 13 noiembrie a.c., au urmat alte atentate sau tentative de actiuni criminale in Franta, Belgia si nordul Africii /Tunis.
Toate acestea reliefeaza, in mod dramatic, nevoia stringenta de consolidare a securitatii vietii cetateanului european si a fiecaruia dintre noi, iar in acest sens, autotitatile de resort din fiecare tara membra a UE au datoria sa-si intensifice eforturile si sa-si aduca propria contributie, inclusiv prin ajustarea corespunzatoare a legislatiei si adoptarea de decizii politice pe masura.
Siguranţa cetăţeanului este un concept complex care nu se cuantifica doar prin amenintarile directe vizand strict viata si integritatea sa fizica. Sunt avute in vedere, in egala masura, posibile riscuri şi vulnerabilităţi la adresa infrastructurilor de transport, apa si energie, precum şi a serviciilor care deservesc societatea în general şi comunităţile urbane sau rurale, în special. Este foarte important ca administraţia centrala şi administratiile locale si, in general, toate structurile abilitate ale statului să aibă în vedere diminuarea si anihilarea, pe cat posibil, a tuturor factorilor de risc. Din punctul de vedere al perceptiei publice, siguranţa cetăţeanului este legata de o multitudine de aspecte, cu relevanta pe palierele: alimentatie; sanatate; siguranţa locativa si a proprietatii; siguranţa locului de muncă; siguranţa investiţională, etc.
In ultima perioadă, la nivel international s-au conturat noi domenii de abordare a protecţiei individului şi a societăţii împotriva unor ameninţări şi vulnerabilităţi locale, regionale si globale, dintre care o atentie particulara suscita cele legate de: efectele încălzirii globale; penuria de resurse energetice; cresterea economica necorelata cu masurile de conservare si protectie a mediului; tendinţa de proliferare la scară globală a activitatii reţelor teroriste; accesul tot mai larg si mai necontrolat la arme de distrugere în masă nucleare, chimice, bacteriologice a unor actori nestatali, apropiati de retelele teroriste, etc. La aceste categorii de riscuri, se pot adauga - în contextul reducerii relative a distanţelor şi posibilitatilor sporite de comunicare gratie tehnologiilor IT - vulnerabilităţi şi ameninţări generate de fenomenul migraţiei ilegale si de activităţile ilicite ale unor reţele transnaţionale de crimă organizată.
La nivelul comunităţilor centrale si locale sunt necesare demersuri sustinute, in continuare, vizand adaptarea si perfectionarea sistemelor nationale de securitate, in masura sa ofere cetăţeanului siguranţă şi protectie în desfăşurarea normala a vieţii sociale, cu accent pe: adaptarea cadrului normativ, cu asigurarea unei corelari corecte si coerente a tuturor actorilor institutionali abilitati, in plan legislativ;, perfectionarea mecanismelor de alerta timpurie, planificare, coordonare, monitorizare si control, in acord cu exigentele unei actiuni coerente si eficiente in interesul cetateanului, in plan operativ.
Astfel de demersuri trebuie sa aiba in vedere, in egala masura, pozitionarea corespunzatoare a tarii noastre in randul statelor membre ale UE, in calitate de partener loial si fiabil, in acord cu obligaţiile care revin României, ca stat membru UE, în ceea ce priveste capacitatile de acţiune şi de reacţie la nivel national în situaţii de urgenţă, cu evaluarea dependenţelor şi interdependenţelor infrastructurilor vitale româneşti in raport cu cele europene, precum si prin participarea tarii noastre la elaborarea şi implementarea politicilor şi strategiilor la nivel UE privind combaterea terorismului, contrabandei şi crimei organizate.
Iata doar cateva dintre problemele care necesita o deosebita atentie si o conlucrare coerenta si eficienta intre principalii factori de decizie la nivel national - Parlament, Presedintie, Guvern, alaturi de instituţiile specializate ale statului si societatea civila - spre beneficiul si siguranta cetateanului roman.
Va multumesc,
Senator Mihai Fifor
Lider Grupul parlamentar PSD
Doamnelor si domnilor senatori,
In declaratia mea politica din octombrie a.c., atrageam atentia asupra amploarei fenomenului migrationist care ameninta securitatea si stabilitatea Europei si a dramei umanitare subsecvente. Aminteam atunci ca Uniunea Europeana trebuie sa adopte masuri coerente si durabile de gestionare a urgentei sociale si umanitare provocate de criza refugiatilor.
De atunci, au trecut deja cateva saptamani bune, timp in care institutiile UE si liderii politici europeni au inceput sa se arate tot mai preocupati de fenomenul migrationist, dovada in acest sens fiind si cele doua summit-uri de la Bruxelles, din 25 octombrie a.c., cu statele de tranzit de pe rutele balcanice, respectiv La Valletta, din 11 -12 noiembrie a.c., dedicat cooperarii UE - Africa pe problematica migratiei si, mai ales, pachetele de masuri adoptate si planurile de actiune in domeniu care le-au urmat.
Recentele atentate teroriste din Paris, din 13 noiembrie a.c., au scos la iveala, insa, o realitate cu mult mai dramatica si exacerbarea unui alt fenomen, nu mai putin ingrijorator. Este vorba de proliferarea periculoasa pe continentul european a activitatii retelelor teroriste, este vorba de uciderea cu sange rece in plina strada, in cafenele sau in sali de spectacol a zeci si sute de oameni nevinovati, care nu aveau alta "vina" decat aceea ca se aflau la locul producerii atentatelor in momentul declansarii acestora, cetateni care erau convinsi ca statul si autoritatile le garanteaza siguranta si integritatea. Ulterior momentului 13 noiembrie a.c., au urmat alte atentate sau tentative de actiuni criminale in Franta, Belgia si nordul Africii /Tunis.
Toate acestea reliefeaza, in mod dramatic, nevoia stringenta de consolidare a securitatii vietii cetateanului european si a fiecaruia dintre noi, iar in acest sens, autotitatile de resort din fiecare tara membra a UE au datoria sa-si intensifice eforturile si sa-si aduca propria contributie, inclusiv prin ajustarea corespunzatoare a legislatiei si adoptarea de decizii politice pe masura.
Siguranţa cetăţeanului este un concept complex care nu se cuantifica doar prin amenintarile directe vizand strict viata si integritatea sa fizica. Sunt avute in vedere, in egala masura, posibile riscuri şi vulnerabilităţi la adresa infrastructurilor de transport, apa si energie, precum şi a serviciilor care deservesc societatea în general şi comunităţile urbane sau rurale, în special. Este foarte important ca administraţia centrala şi administratiile locale si, in general, toate structurile abilitate ale statului să aibă în vedere diminuarea si anihilarea, pe cat posibil, a tuturor factorilor de risc. Din punctul de vedere al perceptiei publice, siguranţa cetăţeanului este legata de o multitudine de aspecte, cu relevanta pe palierele: alimentatie; sanatate; siguranţa locativa si a proprietatii; siguranţa locului de muncă; siguranţa investiţională, etc.
In ultima perioadă, la nivel international s-au conturat noi domenii de abordare a protecţiei individului şi a societăţii împotriva unor ameninţări şi vulnerabilităţi locale, regionale si globale, dintre care o atentie particulara suscita cele legate de: efectele încălzirii globale; penuria de resurse energetice; cresterea economica necorelata cu masurile de conservare si protectie a mediului; tendinţa de proliferare la scară globală a activitatii reţelor teroriste; accesul tot mai larg si mai necontrolat la arme de distrugere în masă nucleare, chimice, bacteriologice a unor actori nestatali, apropiati de retelele teroriste, etc. La aceste categorii de riscuri, se pot adauga - în contextul reducerii relative a distanţelor şi posibilitatilor sporite de comunicare gratie tehnologiilor IT - vulnerabilităţi şi ameninţări generate de fenomenul migraţiei ilegale si de activităţile ilicite ale unor reţele transnaţionale de crimă organizată.
La nivelul comunităţilor centrale si locale sunt necesare demersuri sustinute, in continuare, vizand adaptarea si perfectionarea sistemelor nationale de securitate, in masura sa ofere cetăţeanului siguranţă şi protectie în desfăşurarea normala a vieţii sociale, cu accent pe: adaptarea cadrului normativ, cu asigurarea unei corelari corecte si coerente a tuturor actorilor institutionali abilitati, in plan legislativ;, perfectionarea mecanismelor de alerta timpurie, planificare, coordonare, monitorizare si control, in acord cu exigentele unei actiuni coerente si eficiente in interesul cetateanului, in plan operativ.
Astfel de demersuri trebuie sa aiba in vedere, in egala masura, pozitionarea corespunzatoare a tarii noastre in randul statelor membre ale UE, in calitate de partener loial si fiabil, in acord cu obligaţiile care revin României, ca stat membru UE, în ceea ce priveste capacitatile de acţiune şi de reacţie la nivel national în situaţii de urgenţă, cu evaluarea dependenţelor şi interdependenţelor infrastructurilor vitale româneşti in raport cu cele europene, precum si prin participarea tarii noastre la elaborarea şi implementarea politicilor şi strategiilor la nivel UE privind combaterea terorismului, contrabandei şi crimei organizate.
Iata doar cateva dintre problemele care necesita o deosebita atentie si o conlucrare coerenta si eficienta intre principalii factori de decizie la nivel national - Parlament, Presedintie, Guvern, alaturi de instituţiile specializate ale statului si societatea civila - spre beneficiul si siguranta cetateanului roman.
Va multumesc,
Senator Mihai Fifor
Lider Grupul parlamentar PSD
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp
Comentarii