Viorel-Riceard Badea, membru al Delegaţiei române la APCE, a avut o intervenţie în plenul Adunării

Joi, 26 ianuarie a.c., cu ocazia Sesiunii ordinare a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE), care are loc la Strasbourg, în perioada 23-27 ianuarie a.c., senatorul Viorel-Riceard Badea, membru al Delegaţiei române la APCE, a avut o intervenţie în plenul Adunării pe marginea raportului cu tema: „Funcţionarea instituţiilor democratice în Ucraina” (co-raportori: Mailis Reps, Estonia, Alianţa Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa şi Marietta de Pourbaix-Lundin, Suedia, Grupului Partidului Popular European).
Senatorul Badea a relevat necesitatea unei delimitări nete între responsabilitatea politică şi răspunderea de natură juridică, indiferent de forma pe care o îmbracă (penală, civilă sau administrativă), iar incriminarea unor foşti membri ai Guvernului pentru deciziile politice pe care le-au luat în timpul exercitării funcţiilor lor de demnitate publică aduce serioase prejudicii funcţionării în sine a unui stat democratic, dar presupune şi asumarea unui deficit major de imagine din partea autorităţilor de la Kiev. Parlamentarul român a remarcat de asemenea că  durata excesivă a arestului preventiv prevăzut de legislaţia ucraineană în materie de procedură penală contravine inviolabilităţii principiului prezumţiei de nevinovăţie.
Senatorul Badea a adăugat de asemenea că funcţionarea unei democraţii viabile trebuie să aibă în vedere şi respectarea drepturilor omului, inclusiv ale persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale. În acest context, a evocat situaţia minorităţii române din Ucraina ale cărei drepturi nu sunt întotdeauna respectate, prin diminuarea numărului de şcoli cu predare în limba română din Cernăuţi, Odesa şi Transcarpatia şi transformarea unora dintre acestea în instituţii de învăţământ în limba majorităţii, imposibilitatea practică de a fi instalate plăcuţe bilingve în localităţile în care, potrivit legislaţiei ucrainene, acestea ar trebui să existe deoarece minoritatea română reprezintă un procent semnificativ al populaţiei locale sau inexistenţa mass-media în limba română în Regiunea Odesa. O altă problemă cu care se confruntă etnicii români se raportează la imposibilitatea utilizării limbii române în administraţie şi justiţie, deşi, din punct de vedere legal, este prevăzută obligaţia înscrierii în actele de stare civilă şi de identitate a numelor aşa cum doreşte solicitantul şi aşa cum se pronunţă în limba maternă, fiind înregistrată în acest sens o tendinţă accentuată de ucrainizare a numelor.
Referindu-se la cadrul democratic şi, în particular, la legislaţia electorală, Preşedintele Comisiei pentru românii de pretutindeni a Senatului a amintit că România a dezvoltat cu succes, în ultimii 20 de ani, instituţia reprezentării ex officio a minorităţilor naţionale în parlament, ca parte a unui model de protecţie a minorităţilor foarte apreciat la nivelul Consiliului Europei şi al statelor membre şi a propus, în acest context,  ca Ucraina să se aplece cu mai multă atenţie asupra acestui exemplu şi să îl pună în practică în cadrul viitoarei reforme legislative.