Comunicat de presa / pichetare Consulatul rus
Comunicat de presa / pichetare Consulatul rus
10 Dec, 2015 11:22
ZIUA de Constanta
1869
Marime text
Uniunea Democrată a Tătarilor Turco – Musulmani din România organizează joi, 10 decembrie 2015, începând cu ora 14,00, o acțiune de pichetare a Consulatului General al Federației Ruse la Constanța. Acțiunea este organizată cu prilejul Zilei Internaționale a Drepturilor Omului, urmărind să atragă atenția din nou asupra situației cu care se confruntă tătarii din Crimeea.
Cu acest prilej, reprezentanții UDTTMR vor depune și o scrisoare la Consulatul General al Federației Ruse la Constanța, scrisoare în care se face referire la istoria tătarilor și la drepturile pe care ei le solicită în prezent. Scrisoarea va mai fi transmisă și către reprezentanțele diplomatice ale Federației Ruse, Turciei, Ucrainei și Statelor Unite ale Americii la București.
La propunerea membrilor Consiliului de Coordonare al Congresului Mondial al Tătarilor Crimeeni, care s-au întrunit în luna octombrie la Kiev, astfel de acțiuni de protest sunt organizate cu prilejul Zilei Internaționale a Drepturilor Omului în toate țările în care trăiesc etnici tătari, pentru a atrage astfel atenția la nivel internațional asupra problemei anexării Peninsulei Crimeea, în februarie 2014, de către Federația Rusă.
Atașăm în continuare scrisoarea Uniunii Democrate a Tătarilor Turco – Musulmani din România.
„În România suntem aproximativ 40.000 de tătari. Cei mai mulți trăiesc în Dobrogea, dar există o comunitate importantă și în capitala București.
Prezența tătarilor pe teritoriul românesc poate fi atestată încă din secolul al XIII-lea, iar cei mai mulți au sosit pe aceste meleaguri după 1783 când Hanatul Crimeii a fost anexat de Imperiul Rus. Tătarii au fost nevoiți să își părăsească teritoriul natal, Crimeea, din cauza politicilor țariste şi au ales să se îndrepte spre Imperiul Otoman, o parte a acestora stabilindu-se în Dobrogea. Mai mult, politica țaristă îndreptată împotriva populației tătare a fost dublată și de organizarea unei colonizări masive cu ruși și a ștergerii sistematice a oricăror urme ale civilizație tătare din Peninsula Crimeea. În urma acestor valuri de emigrare, compoziția etnică a Crimeii s-a schimbat radical. Din majoritate, tătarii crimeeni au ajuns o minoritate în teritoriul lor natal. Din sutele de geamii au mai rămas în picioare doar câteva, iar din zecile de palate ale hanilor s-a mai păstrat doar cel de la Bahcesaray.
Politicile țariste de asimilare a populației tătare și de distrugere a oricărei urme de cultură a acestora au continuat și în timpul regimului bolșevic. Momentul culminant al acestor politici l-a reprezentat 18 mai 1944 când, la ordinul lui Stalin, întreaga populație tătară, bărbați, femei, copii și bătrâni, a fost urcată într-o singură noapte în vagoane de animale și trimisă spre Asia Centrală, Urali sau Siberia. Cei mai mulți au murit pe drum, iar cei care au reușit să ajungă la destinația finală au fost nevoiți să trăiască în lagăre speciale.
În ciuda acestor greutăți, tătarii crimeeni nu au încetat să lupte pentru a-și recâștiga drepturile. Și, cel mai important, în lupta lor nu au apelat niciodată la violență. Acest principiu este cel mai bine rezumat de liderul lor, Mustafa Abdulcemil Kirimoglu: „o luptă națională în care curge sângele unui om nevinovat este un eșec”.
După prăbușirea Uniunii Sovietice în 1991, procesul de întoarcere s-a complicat, Crimeea devenind atunci parte a Ucrainei. În ciuda acestor schimbări, tătarii crimeeni au continuat să își urmeze scopul, revenirea în Crimeea devenind chiar un factor de stabilitate în peninsula măcinată de conflicte interetnice.
Tătarii din România au fost tot timpul legați direct de Crimeea. Pentru ei, aceasta este „Yeșil Ada” (Insula Verde), teritoriul lor natal. Istoria tătarilor din Dobrogea este strâns legată de cea a tătarilor din Crimeea. În perioada interbelică, când teroarea instituită în U.R.S.S. de Stalin asupra tătarilor din Crimeea era în creștere, tătarii din Dobrogea au organizat mișcarea națională din jurul revistei EMEL care își propunea să recreeze Republica Populară Crimeea, stat care a funcţionat pentru o scurtă vreme, în 1917-1918.
Instaurarea regimului comunist în România a rupt toate legăturile tătarilor din Dobrogea cu patria lor natală Crimeea. După Revoluția din 1989, contactele au început să fie reluate iar tătarii din România au început să viziteze frecvent Crimeea și să se implice activ în ajutorarea conaționalilor.
Anexarea Crimeii în februarie 2014 de către Federația Rusă prin încălcarea tuturor normelor internaționale, reprezintă un nou moment critic în istoria tătarilor crimeeni.
Noi, tătarii din România, comunitate istorică a Dobrogei, cetățeni loiali ai unei țări membre NATO și U.E., care și-a propus respectarea drepturilor omului, a normelor și tratatelor internaționale, cerem încetarea de îndată a anexării Crimeii și revenirea acesteia la Ucraina. Federaţia Rusă trebuie să îşi respecte angajamentele luate pe plan extern, inclusiv acelea legate de respectarea independenţei, suveranităţii şi integrităţii teritoriale a vecinilor săi, deci şi a Ucrainei. Revenirea Peninsulei Crimeea la Ucraina ar fi pasul obligatoriu în detensionarea situaţiei în Estul Europei şi în bazinul Mării Negre şi ar ajuta la găsirea de soluţii avantajoase pentru cooperare şi colaborare. Acest lucru este cerut de comunitatea internaţională, de statele membre ale Uniunii Europene şi N.A.T.O., inclusiv de România.
Îngrijorați de soarta conaționalilor noștri, cerem, de asemenea, ridicarea sancțiunilor impuse lui Mustafa Abdulcemil Kirimoglu, liderul tătarilor crimeeni, Refat Ciubarov, Președintele Meclisului Național al Tătarilor Crimeeni, și celorlalți membri ai Meclisului care nu au voie să mai intre în patria lor natală, Crimeea!
Cerem eliberarea imediată a tuturor deținuților politici tătari crimeeni!
Cerem încetarea imediată a tuturor presiunilor asupra populației tătare crimeene, acordarea imediată de libertăţi democratice de asociere, exprimare, funcţionare instituţională şi respectarea normelor europene de convieţuire interetnică!
Cerem să se accepte intrarea pe teritoriul Peninsulei Crimeea a observatorilor care reprezintă instituțiile și organizațiile internaționale!
Cu acest prilej, reprezentanții UDTTMR vor depune și o scrisoare la Consulatul General al Federației Ruse la Constanța, scrisoare în care se face referire la istoria tătarilor și la drepturile pe care ei le solicită în prezent. Scrisoarea va mai fi transmisă și către reprezentanțele diplomatice ale Federației Ruse, Turciei, Ucrainei și Statelor Unite ale Americii la București.
La propunerea membrilor Consiliului de Coordonare al Congresului Mondial al Tătarilor Crimeeni, care s-au întrunit în luna octombrie la Kiev, astfel de acțiuni de protest sunt organizate cu prilejul Zilei Internaționale a Drepturilor Omului în toate țările în care trăiesc etnici tătari, pentru a atrage astfel atenția la nivel internațional asupra problemei anexării Peninsulei Crimeea, în februarie 2014, de către Federația Rusă.
Atașăm în continuare scrisoarea Uniunii Democrate a Tătarilor Turco – Musulmani din România.
„În România suntem aproximativ 40.000 de tătari. Cei mai mulți trăiesc în Dobrogea, dar există o comunitate importantă și în capitala București.
Prezența tătarilor pe teritoriul românesc poate fi atestată încă din secolul al XIII-lea, iar cei mai mulți au sosit pe aceste meleaguri după 1783 când Hanatul Crimeii a fost anexat de Imperiul Rus. Tătarii au fost nevoiți să își părăsească teritoriul natal, Crimeea, din cauza politicilor țariste şi au ales să se îndrepte spre Imperiul Otoman, o parte a acestora stabilindu-se în Dobrogea. Mai mult, politica țaristă îndreptată împotriva populației tătare a fost dublată și de organizarea unei colonizări masive cu ruși și a ștergerii sistematice a oricăror urme ale civilizație tătare din Peninsula Crimeea. În urma acestor valuri de emigrare, compoziția etnică a Crimeii s-a schimbat radical. Din majoritate, tătarii crimeeni au ajuns o minoritate în teritoriul lor natal. Din sutele de geamii au mai rămas în picioare doar câteva, iar din zecile de palate ale hanilor s-a mai păstrat doar cel de la Bahcesaray.
Politicile țariste de asimilare a populației tătare și de distrugere a oricărei urme de cultură a acestora au continuat și în timpul regimului bolșevic. Momentul culminant al acestor politici l-a reprezentat 18 mai 1944 când, la ordinul lui Stalin, întreaga populație tătară, bărbați, femei, copii și bătrâni, a fost urcată într-o singură noapte în vagoane de animale și trimisă spre Asia Centrală, Urali sau Siberia. Cei mai mulți au murit pe drum, iar cei care au reușit să ajungă la destinația finală au fost nevoiți să trăiască în lagăre speciale.
În ciuda acestor greutăți, tătarii crimeeni nu au încetat să lupte pentru a-și recâștiga drepturile. Și, cel mai important, în lupta lor nu au apelat niciodată la violență. Acest principiu este cel mai bine rezumat de liderul lor, Mustafa Abdulcemil Kirimoglu: „o luptă națională în care curge sângele unui om nevinovat este un eșec”.
După prăbușirea Uniunii Sovietice în 1991, procesul de întoarcere s-a complicat, Crimeea devenind atunci parte a Ucrainei. În ciuda acestor schimbări, tătarii crimeeni au continuat să își urmeze scopul, revenirea în Crimeea devenind chiar un factor de stabilitate în peninsula măcinată de conflicte interetnice.
Tătarii din România au fost tot timpul legați direct de Crimeea. Pentru ei, aceasta este „Yeșil Ada” (Insula Verde), teritoriul lor natal. Istoria tătarilor din Dobrogea este strâns legată de cea a tătarilor din Crimeea. În perioada interbelică, când teroarea instituită în U.R.S.S. de Stalin asupra tătarilor din Crimeea era în creștere, tătarii din Dobrogea au organizat mișcarea națională din jurul revistei EMEL care își propunea să recreeze Republica Populară Crimeea, stat care a funcţionat pentru o scurtă vreme, în 1917-1918.
Instaurarea regimului comunist în România a rupt toate legăturile tătarilor din Dobrogea cu patria lor natală Crimeea. După Revoluția din 1989, contactele au început să fie reluate iar tătarii din România au început să viziteze frecvent Crimeea și să se implice activ în ajutorarea conaționalilor.
Anexarea Crimeii în februarie 2014 de către Federația Rusă prin încălcarea tuturor normelor internaționale, reprezintă un nou moment critic în istoria tătarilor crimeeni.
Noi, tătarii din România, comunitate istorică a Dobrogei, cetățeni loiali ai unei țări membre NATO și U.E., care și-a propus respectarea drepturilor omului, a normelor și tratatelor internaționale, cerem încetarea de îndată a anexării Crimeii și revenirea acesteia la Ucraina. Federaţia Rusă trebuie să îşi respecte angajamentele luate pe plan extern, inclusiv acelea legate de respectarea independenţei, suveranităţii şi integrităţii teritoriale a vecinilor săi, deci şi a Ucrainei. Revenirea Peninsulei Crimeea la Ucraina ar fi pasul obligatoriu în detensionarea situaţiei în Estul Europei şi în bazinul Mării Negre şi ar ajuta la găsirea de soluţii avantajoase pentru cooperare şi colaborare. Acest lucru este cerut de comunitatea internaţională, de statele membre ale Uniunii Europene şi N.A.T.O., inclusiv de România.
Îngrijorați de soarta conaționalilor noștri, cerem, de asemenea, ridicarea sancțiunilor impuse lui Mustafa Abdulcemil Kirimoglu, liderul tătarilor crimeeni, Refat Ciubarov, Președintele Meclisului Național al Tătarilor Crimeeni, și celorlalți membri ai Meclisului care nu au voie să mai intre în patria lor natală, Crimeea!
Cerem eliberarea imediată a tuturor deținuților politici tătari crimeeni!
Cerem încetarea imediată a tuturor presiunilor asupra populației tătare crimeene, acordarea imediată de libertăţi democratice de asociere, exprimare, funcţionare instituţională şi respectarea normelor europene de convieţuire interetnică!
Cerem să se accepte intrarea pe teritoriul Peninsulei Crimeea a observatorilor care reprezintă instituțiile și organizațiile internaționale!
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp
Comentarii