UNJR solicită Guvernului să promoveze în perioada electorală ordonanţa de urgenţă 25.11.2008

UNJR solicită Guvernului şi, în special, Ministerului Justiţiei, să revină asupra intenţiei sale de a promova in perioada electorală o ordonanţă de urgenţă în materia angajării răspunderii materiale a magistraţilor în raport cu presupuse erori judiciare.

În primul rând, UNJR atrage atenţia că în perioada premergătoare alegerilor parlamentare va fi imposibil de a se declanşa dezbateri publice serioase asupra acestei probleme sensibile.

În al doilea rând, Ministerul Justiţiei şi Guvernul apelează la argumente false şi lipsite de fundament pentru a justifica urgenţa pretinsă în adoptarea intempestivă a acestei ordonanţe.

UNJR solicită Guvernului ca, înainte de modificarea cadrului procedural de răspundere materială a magistratilor, să-si îndeplinească integral si cu bună credintă obligatiile pe care le are potrivit legilor votate de Parlamentul României - organul legiuitor suprem - si să-si retină tentatia legislativă electorală.

UNJR reaminteste Guvernului că potrivit art. 78 alin. 1 din Legea privind organizarea judiciara „judecătorii şi procurorii beneficiază de asigurare pentru risc profesional, realizată din fondurile bugetare ale înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, ale Ministerului Justiţiei, Ministerului Public sau, în cazul judecătorilor şi procurorilor militari, din fondurile Ministerului Apărării".

Deşi alin. 3 al aceluiaşi articol stipulează că „asigurarea prevăzută la alin. 1 se realizează în condiţiile stabilite prin hotărâre a Guvernului, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii", la mai mult de 3 ani de la intrarea în vigoare a actului normativ nu a fost adoptată încă hotărârea de guvern care să reglementeze condiţiile în care magistraţii beneficiază de asigurare.

În lipsa unei asigurari obligatorii de mal praxis, pentru egalitate de tratament şi pentru o corectă poziţionare în raport cu cauzele principale care au făcut ca România să piardă majoritatea proceselor intentate de diferite persoane la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, fie şi numai pentru faptul că puterile executivă, legislativă şi judecătorească, potrivit Constituţiei României, sunt egale din perspectiva unui stat de drept european, ar fi necesar ca executivul, sau chiar legiuitorul, să prevadă un mecanism asemănător pentru atragerea răspunderii senatorilor, deputaţilor şi membrilor guvernului care au votat legislaţia incoerentă şi defectuoasă, respectiv au adoptat şi semnat acele acte normative sau individuale ce au dus la constatarea, de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului, a încălcării drepturilor şi libertăţilor prevăzute de aceeaşi Convenţie.

În acest sens, în măsura în care se doreste cu adevărat atragerea răspunderii materiale a persoanelor direct vinovate pentru existenta unor condamnări la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, iar nu doar gasirea unor ţapi ispăşitori, este necesar ca executivul şi, eventual, legislativul să prevadă un mecanism asemănător pentru atragerea răspunderii parlamentarilor şi membrilor executivului care au votat sau semnat acte normative ce au dus la încălcări ale drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.