Elena Udrea „A ieşit domnul Mazăre şi a început să mă acuze că nu-i aprob proiectele europene. Care proiecte europene, domnule primar?"

Într-un interviu acordat cotidianului nostru, Elena Udrea, ministrul Dezvoltării Regionale şi Turismului, ne-a prezentat o serie de proiecte de investiţii ale instituţiei pe care o conduce.
Ministrul a vorbit despre sistemul de alimentare cu

apă de la Medgidia, despre proiectele de la Cernavodă şi Murfatlar, dar şi despre proiectul Balta Tuzla. Nu au fost omise nici problemele de la Constanţa. Cele cu primarul Radu Mazăre.

La Medgidia sunt recepţionate astăzi lucrările de reabilitare a sistemului de alimentare cu apă din zona de nord a oraşului, proiect derulat prin Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului...

Într-adevăr, astăzi recepţionăm lucrările la sistemul de alimentare cu apă din Medgidia, investiţie de peste 2,45 milioane de euro, cu finanţare, în proporţie de 78%, dintr-un credit extern asigurat de Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei şi de bugetul de stat, restul de 22% fiind contribuţia autorităţilor locale. Este o investiţie mare, dar foarte importantă pentru comunitatea locală. Au fost executaţi 2,7 km de reţea de aducţiune de apă, alţi aproape 12,6 km de reţea de distribuţie şi 60 de cămine de vane complet echipate. A fost o lucrare complexă, deoarece a necesitat şi traversarea unui drum naţional, a DN 22C, ceea ce a mărit gradul de dificultate al lucrării.

Vorbim despre investiţii. Care sunt cele mai importante investiţii pe care ministerul condus de dumneavoastră le derulează în judeţul Constanţa?

Avem multe investiţii în judeţul Constanţa, dar şi în toată ţara. Vorbeam adineauri despre lucrări la sistemele de alimentare cu apă. Mai avem în execuţie astfel de lucrări la Cernavodă şi Murfatlar, proiecte care, împreună, reprezintă o investiţie de peste 21 de milioane de lei. În plus, alte două lucrări la sistemele de alimentare cu apă au fost finalizate de curând, una anul acesta, la Techirghiol, şi alta anul trecut, la Năvodari. Acestea sunt lucrări derulate prin Compania Naţională de Investiţii, CNI. Tot prin CNI mai avem în execuţie trei săli de sport, la Poarta Albă, Valul lui Traian şi Castelu, altă sală fiind finalizată în acest an la Cumpăna. Tot în execuţie mai avem şi reabilitarea Căminului Cultural din Hârşova. Apoi, prin programul „Locuinţe ANL pentru tineri destinate închirierii", am finalizat, în ultimii doi ani, 300 de locuinţe, dintre care 40 de locuinţe au fost recepţionate chiar în acest an. Mai avem în lucru, prin acelaşi program al ANL, alte 186 de apartamente. În plus, 30 de apartamente au fost recepţionate şi prin programul de credite ipotecare al ANL şi alte 24 de locuinţe prin subprogramul „Tehnologii noi". Deci, în total, am terminat, din 2009 până astăzi, 354 de apartamente la nivelul întregului judeţ. Prin Programul Naţional de Dezvoltare a Infrastructurii, PNDI, cum este el prescurtat, demarăm construirea a 14 creşe şi grădiniţe, investiţie în valoare de aproape 19,3 milioane de lei. Vor fi construite creşe şi grădiniţe în Murfatlar, Hârşova, Adamclisi, Lumina, Nicolae Bălcescu, Albeşti, 23 August, ca să dau doar câteva exemple. Tot prin PNDI, demarăm şi reabilitarea a aproape 304 kilometri de drumuri comunale şi judeţene. Să nu uităm apoi programul „Dezvoltarea produselor turistice", finanţat tot din bugetul de stat, de ale cărui fonduri judeţul Constanţa beneficiază din plin. Prin acest program am alocat, în ultimii trei ani, aproape 5,12 milioane de lei pentru amenajarea unor centre de prevenţie, de tratament medical primar şi a punctelor de salvamar. Până în acest moment au fost finalizate cinci baze de salvamar, 37 de foişoare şi au fost cumpărate echipamente de intervenţie şi salvare necesare activităţii de zi cu zi. Am alocat şi 2 milioane de lei Consiliului Local din Constanţa pentru pasarele şi pontoanele de acostare a ambarcaţiunilor în Mamaia. Anul trecut şi anul acesta, am investit, tot din acest program, peste 21,6 milioane de lei în Mangalia pentru amenajarea zonei de agrement, a celei de promenadă şi de acces pe plajă, dar şi pentru parcări. Am alocat alte 920.000 de lei pentru amenajarea Bălţii Tuzla. După cum vedeţi, sunt multe investiţii în zonă derulate de ministerul pe care-l conduc şi am vorbit până acum doar despre investiţii de la bugetul de stat, deci nu şi despre cele din fonduri europene.

Să ne oprim puţin la aceste investiţii de la bugetul de stat. Tot de la buget vor veni şi fondurile care vor fi alocate pentru Cazinoul din Constanţa? Care este stadiul acestor lucrări în prezent? A început renovarea?

Guvernul a aprobat chiar zilele trecute realizarea acestui obiectiv de investiţie. Abia acum putem face protocolul de predare-primire a clădirii, protocol care ne va permite să intrăm efectiv în cazino şi să vedem care este stadiul real de degradare şi ce tipuri de lucrări sunt necesare pentru reabilitarea lui. Apoi, vom urma procedurile, aşa cum sunt ele prevăzute în legislaţie, vom realiza studiul de fezabilitate, proiectul, va fi lansată licitaţia de atribuire a contractului de execuţie, apoi vor începe lucrările. Totul, potrivit legii, în condiţiile şi termenii de timp pe care legea le impune. Nu putem arde etape pentru că vrea unul sau altul, pentru că nu ştiu ce doreşte domnul Mazăre sau mai ştiu eu cine. Respectăm legea, noi aşa lucrăm la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului!

Dar lucrările vor fi plătite din bani de la buget, nu din fonduri europene?

Da, vor fi suportate din bugetul de stat, deoarece domnul primar Mazăre nu a vrut să ceară bani europeni pentru reabilitarea Cazinoului, deşi are la dispoziţie suficiente fonduri de la Uniunea Europeană pentru aceste lucrări. Noi, la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, nu putem să facem proiecte europene în locul domnului Mazăre, noi suntem autoritate de management pentru Programul Operaţional Regional, nu putem să dăm noi bani europeni şi tot noi să-i cerem. Responsabilitatea pentru solicitarea de finanţare revine, în acest caz, exclusiv autorităţilor locale, iar dacă acestea nu fac proiecte, nici nu vor primi bani europeni. Deoarece aţi pomenit, vă spun că, pentru reabilitarea Cazinoului din Constanţa, domnul Mazăre ar fi avut la dispoziţie fonduri din două surse, atât prin Axa prioritară 5.1 a Programului Operaţional Regional, cea care finanţează lucrări de reabilitare a clădirilor de patrimoniu, dar şi prin Axa prioritară 1, deoarece Constanţa, alături de alte câteva zone metropolitane din ţară, are privilegiul să beneficieze de fonduri special alocate de Uniunea Europeană pentru dezvoltarea lor. Domnul Mazăre are peste 90 de milioane de euro special alocaţi pentru Constanţa, fonduri pentru care nu intră în competiţie cu autorităţi locale din alte părţi ale ţării şi pe care îi poate cheltui pentru proiectele sale. Trebuie doar să-i ceară, să facă un proiect eligibil, aşa cum cer normele europene, şi primeşte banii. Dar domnul Mazăre a preferat să nu profite de acest privilegiu, aşa că va pierde mare parte din aceste fonduri. La fel se întâmplă şi cu Cazinoul din Constanţa, pentru care noi suntem nevoiţi să alocăm bani de la bugetul de stat deoarece domnul Mazăre, şi o spun răspicat, nu a vrut să solicite fonduri europene! Aici nu există nicio discuţie, lucrurile nu pot fi mai clare de atât, indiferent de întorsăturile politice pe care le încearcă Opoziţia.

Dar domnul primar Mazăre spune că dumneavoastră blocaţi proiectele sale europene, că acestea zac la minister de câteva luni bune şi că nu i le aprobaţi. Care este atunci adevărul?

Adevărul este cel probat cu dovezi, nu cu vorbe goale pe la televiziunile de partid! Situaţia este ridicolă, vă rog să mă credeţi. Acum câteva zile a ieşit domnul Mazăre prin presa prietenă şi a început să mă acuze că nu-i aprob proiectele europene. Care proiecte europene, domnule primar?! Dânsul dă dovadă că habar nu are care sunt procedurile de accesare a fondurilor comunitare, ceea ce este foarte grav pentru un primar! Este grav că, la patru ani de la aderarea României la Uniunea Europeană, un primar nu ştie că proiectele europene nu se depun la noi, la minister, ci la Agenţia de Dezvoltare Regională, că această instituţie face verificările de conformitate şi eligibilitate pe proiecte şi, mai ales, că această instituţie este formată din reprezentanţi ai autorităţilor locale din respectiva regiune de dezvoltare, deci inclusiv din reprezentanţi ai Consiliului Local din Constanţa. Păi, şi atunci despre ce vorbim?! Ca să fie clar, la noi, la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, a ajuns un singur proiect al domnului Mazăre, iar acela a fost aprobat şi semnat! Restul proiectelor nu au ajuns la minister în ciuda basmelor povestite de domnul Mazăre seară de seară pe la televizor.

Se vorbeşte mult despre turism, unii spun că turismul merge în direcţia bună, că avem din ce în ce mai mulţi turişti, alţii, din contră, că sunt mai puţini turişti decât în anii precedenţi. Care este situaţia turismului românesc, aşa cum o vede chiar ministrul Turismului?

Cine spune că avem mai puţini turişti decât în anii precedenţi minte. Turismul românesc este pe creştere. Nu o spun numai eu, ci o confirmă şi datele reale furnizate de Institutul Naţional de Statistică. Dacă este să vorbim despre o comparaţie între luna iulie a acestui an, plin sezon estival, şi luna iulie a anului trecut, numărul de sosiri în structurile de primire turistică cu funcţiune de cazare, adică hoteluri, moteluri, pensiuni, campinguri ş.a., a crescut cu aproape 22%. La fel, numărul de turişti străini care au venit în România şi s-au înregistrat în aceste structuri de cazare a crescut cu peste 7%. Am avut, numai în luna iulie, 945.000 de turişti străini care s-au înregistrat. Şi toate aceste creşteri pe timp de criză financiară, când concediile nu sunt tocmai o prioritate în bugetul oamenilor. Vorbim despre rezultate clare care confirmă că, în ceea ce priveşte turismul, am pornit în direcţia bună. Începând cu anul trecut, când am lansat strategia naţională de promovare a României ca destinaţie turistică şi brandul turistic naţional, în sfârşit turismul din ţara noastră are parte de o promovare coerentă, strategică. Ani la rând, turismul a fost afectat de privatizările dezastruoase, cum este cazul de la Herculane sau al hotelurilor de pe litoral ajunse pe mână unor prieteni ai PSD-ului, care nu au investit nimic şi le-au lăsat în paragină pe principiul „lasă că merge şi aşa... la români". Tot efortul meu, ca ministru, a fost să repar ceea ce a stricat PSD-ul şi să încerc să readuc România printre destinaţiile turistice competitive la nivel internaţional. Asta a însemnat să lansez strategia naţională de promovare a României ca destinaţie turistică, dar şi multe investiţii în infrastructura turistică, sunt zeci de kilometri de pârtii şi instalaţii de transport pe cablu în care am investit, cabane şi refugii pentru salvamontişti, patinoare, centre balneare, portul de la Sfântu-Gheorghe, renovarea a sute de clădiri de patrimoniu şi monumente, autobuzul turistic din capitală şi câte şi mai câte. Iată că acum încep să se vadă primele rezultate şi asta mă bucură. În plus, operatorii germani, lideri necontestaţi în domeniul turistic, TUI şi Neckermann, au revenit în România după ce politicile incoerente ale guvernării precedente îi alungaseră pur şi simplu şi şterseseră România de pe harta turistică europeană. Ce alt semnal mai important că turismul merge bine în ţara noastră putem avea dacă nu revenirea acestor grupuri pe piaţa românească? Într-un timp scurt totuşi, am reuşit să aducem turismul din nou pe o pantă crescătoare. Sunt rezultate care mă bucură pentru că ştiu ce eforturi am făcut, alături de echipa de la minister, pentru a avea aceste rezultate.

Notă: În ediţia de mâine veţi putea citi partea a doua a interviului.