Patriarhatul – susţinut de tehnologie?

Ultimele secole au fost marcate de nenumărate teorii legate de trecerea de la matriarhat la patriarhat şi de felul în care această schimbare a afectat societatea. Cel mai adesea, specialiştii au căutat să găsească o explicaţie a acestei evoluţii, care să fie valabilă pentru orice societate. Prin urmare, în încercarea lor de a elabora o ipoteză a evoluţiei sociale, istoricii au pornit de la teoriile evoluţiei biologice care, la vremea lor au făcut vâlvă.

În 1861, Sir Henry Maine susţinea, în lucrarea sa "Ancient Law", că sistemul patriarhal de autoritate fost modul original şi universal de funcţionare a societăţii, pe când matriarhatul a reprezentat o formă instabilă şi coruptă care a apărut doar datorită faptului că numărul femeilor a fost mai mare decât cel al bărbaţilor. Ca răspuns la această teorie, antropologul Johann Jakob Bachofen, în lucrarea " Das Mutterrecht", publicată în acelaşi an, a evidenţiat ideea că, dimpotrivă, matriarhatul a reprezentat etapa iniţială a culturilor primitive.

Aproape un secol mai târziu, Fernand Braudel, unul dintre cei mai mari istorici moderni, a semnalat în una dintre lucrările sale o transformare semnificativă întâlnită în societatea din Mesopotamia. El spune că, undeva în jurul secolului al V-lea î.Hr., societatea care trăia pe un teritoriu fertil aflat între Tigru şi Eufrat a trecut de la matriarhat şi de la venerarea zeiţelor, la patriarhat. Mai mult decât atât, istoricul consideră că această schimbare nu a venit ca urmare a unei legi sau a unei alte reorganizări politice, ci datorită tehnologiilor pe care mesopotamienii le-au adoptat pentru a procura hrană. În acea perioadă a avut loc un fenomen aparent fără consecinţe sociale, dar care avea să se dovedească, totuşi, plin de urmări drastice: sapa a fost înlocuită cu plugul.

Această nouă tehnologie era mult mai greu de stăpânit decât uneltele simple şi uşoare pe care le utilizau, până atunci, în principal, femeile. Din cauza faptului că această nouă tehnică necesita mai multă forţă, îndeletnicirea a devenit una pe care o practicau bărbaţii.

Conform lui Braudel, până la apariţia plugului, femeile din Mesopotamia erau cele responsabile de agricultură. Odată cu folosirea plugului pe scară largă, bărbaţii au preluat acest prerogativ.

Recent, trei cercetători, Alberto Alesina, Paola Giuliano şi Nathan Nunn au descoperit dovezi credibile care susţin teoria lui Braudel, dezvăluind o conexiune cu totul neaşteptată, dar cu atât mai interesantă, între diviziunea muncii practicată în societăţile primitive şi statul actual al femeilor din zonele geografice respective.

Studiul lor a furnizat dovezi empirice care sugerează că referinţele culturale contemporane, ce se regăsesc în atitudinile legate de statutul femeii în societate, au fost modelate de forţele istorice.

Acum, când mare parte dintre oameni au renunţat să mai practice agricultura ca sursă de venit, economiştii au găsit că există totuşi o legătura între starea economică a femeii şi activităţile agricole ale strămoşilor ei. Se pare că, în cazul femeilor care descind din strămoşi care au practicat plugăritul, e mult mai puţin probabil ca acestea să lucreze în afara casei, să fie alese în parlament sau să conducă o afacere, comparativ cu femeile din ţări la fel de dezvoltate, dar unde s-a folosit predominant sapa în agricultură.

www.descopera.ro