Săracu` Bogatu Fostul vameş transformat în director, judecat la Bucureşti

Directorul portuar Eugen Bogatu va fi adus în faţa judecătorilor Tribunalului Bucureşti, acuzat fiind de DNA de fapte de corupţie

Este oficial: directorul portuar Eugen Bogatu va fi judecat de Tribunalul Bucureşti. Având de optat între trei instanţe, respectiv Tribunalul Bucureşti, cel de la Caraş-Severin şi cel de la Constanţa, procurorii DNA au rămas în cele din urmă la prima variantă. Aşa cum am arătat în ediţia anterioară, potrivit unor surse, variantele Constanţa sau Caraş-Severin ar fi fost mai puţin pe placul anchetatorilor, dată fiind presupusa influenţă pe care fie Eugen Bogatu, fie Said Baaklini ar fi avut-o la respectivele instanţe. În aceste condiţii, se pare că DNA-ul a optat pentru cea mai sigură variantă, Tribunalul Bucureşti. Foarte interesant, rechizitoriul prin care Bogatu a fost dat pe mâna justiţiei s-a transformat într-un vis văzut cu ochii pentru senatorul PDL Mircea Banias.

Pus sub urmărire penală de pe data de 17 decembrie 2010 pentru săvârşirea infracţiunii de favorizare a infractorului, politicianul a fost scos de sub urmărirea penală prin actul care-l incrimina pe Bogatu. Astfel, după cum arată procurorii anticorupţie, "faţă de învinuitul Banias Mircea Marius s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală pentru infracţiunea de favorizare a infractorului". "Din probele administrate în cauză, a rezultat că indiciile care au existat iniţial cu privire la săvârşirea infracţiunii menţionate au fost clarificate pe măsura aprofundării mijloacelor de probă, în sensul că afirmaţiile făcute de învinuit reprezentau de fapt simple opinii ale acestuia şi nu constituiau, în vreun fel, forme de intervenţie în favoarea inculpatului Sadi Baaklini", au explicat anchetatorii. Mai puţin iubit de soartă, directorul portuar Eugen Bogatu va compărea în faţa judecătorilor Tribunalului Bucureşti, acuzat fiind de DNA de favorizarea infractorului şi intermediere de operaţiuni comerciale de către persoana care, în virtutea atribuţiilor de serviciu, are obligaţia de a supraveghea şi controla un agent economic privat, dacă fapta este de natură de a-i aduce direct sau indirect foloase necuvenite. Alături de el vor fi judecaţi deja celebrul Said Baaklini, acuzat de tentativă de stabilire cu rea-credinţă, de către contribuabil, a taxelor, având ca rezultat obţinerea, fără drept, a unor sume de bani cu titlu de restituiri de la bugetul de stat; asociere în vederea săvârşirii faptei menţionate anterior şi Adrian Chebuţiu, căruia i se impută infracţiunile de complicitate la tentativă de stabilire cu rea-credinţă, de către contribuabil, a taxelor, având ca rezultat obţinerea, fără drept, a unor sume de bani cu titlu de restituiri de la bugetul de stat şi asociere în vederea săvârşirii faptei menţionate anterior, şi Adrian Coriolan Preda, acuzat de aceleaşi fapte.

Rolul lui Bogatu

Dincolo de acuzaţiile aduse lui Said Baaklini, Adrian Chebuţiu şi Adrian Coriolan Preda, este foarte interesant de observat rolul pe care se spune că Bogatu l-ar fi jucat în toată afacerea UCM Reşiţa. Astfel, procurorii mai acuză că pentru ca restituirea de TVA aferentă tranzacţiei fictive pusă la cale de Baaklini, Preda şi Chebuţiu să nu fie verificată şi descoperită de către autorităţile de stat în domeniu, "Said Baaklini a făcut demersuri pentru a exporta cele patru motoare către o societate comercială din Republica Guineea încercând să îndepărteze aceste mărfuri de pe teritoriul României". Iar aici intervine directorul portuar Eugen Bogatu, potrivit DNA. Astfel, procurorii au stabilit că, având în vedere caracterul urgent al acestei măsuri, Said Baaklini ar fi beneficiat de ajutorul lui Bogatu care, în cursul lunii noiembrie 2010, în calitatea sa de director al Direcţiei Domenii Portuare din cadrul CNAPM, i-ar fi furnizat informaţii şi i-ar fi acordat consultanţă referitor la procedurile vamale şi la modalităţile de a evita controalele autorităţilor legal investite. "Concret", spune DNA, "Bogatu Eugen a luat toate măsurile necesare pentru asigurarea părăsirii teritoriului României în cel mai scurt timp de către mărfurile cumpărate de la UCM Reşiţa SA, în sensul angajării unui vas comercial pentru transportul mărfurilor în Republica Guineea şi a efectuării tuturor operaţiunilor şi demersurilor portuare necesare pentru ca mărfurile respective să părăsească urgent teritoriul României".

Sume de bani neprecizate

Iar lucrurile nu se opresc aici: "în plus, acesta a făcut personal intervenţii pentru a se împiedica descărcarea mărfurilor de pe vas, în încercarea de a evita verificarea şi evaluarea acestora, astfel încât să nu poată fi constatate discrepanţele dintre mărfurile concret îmbarcate pe vas şi documentele comerciale ale acestora". Colac peste pupăza, Bogatu ar fi "pretins în mod direct de la inculpatul Said Baaklini suma de 20 miliarde lei vechi, pentru operatorul portuar SC Umex SA din Constanţa, în virtutea relaţiilor contractuale pe care această societate le-a stabilit cu SC Libarom Agri SRL". "Relaţiile contractuale au fost mijlocite, într-adevăr, de inculpatul Bogatu Eugen, care urma să primească şi un comision nedeterminat pentru acest lucru", au mai stabilit anchetatorii. "În calitate de director al Direcţiei Domenii Portuare din cadrul Companiei Naţionale Administraţia Porturilor Maritime Constanţa SA, funcţie în care avea sarcina de a supraveghea/controla operatorul portuar SC Umex SA Constanţa, Bogatu Eugen a intermediat şi a înlesnit efectuarea de operaţiuni comerciale între acest agent economic şi SC Libarom Agri SRL în cursul lunii noiembrie 2010, în condiţiile în care fapta era de natură a-i aduce atât direct cât şi indirect foloase necuvenite constând în sume de bani neprecizate", se arată în rechizitoriul fostului vameş Bogatu. Iar pentru ca treaba să fie bine făcută, "Bogatu Eugen a redactat împreună cu inculpatul Said Baaklini memorii, petiţii şi adrese de protest către ANCEX, Autoritatea Naţională a Vămilor, Compania Maritimă Constanţa, Punctul de Trecere a Frontierei Constanţa, CNAPM Constanţa Sa, UMEX". La data de 26 noiembrie 2010, în portul Constanţa, marfa cumpărată de la SC Libarom Agri Srl Bucureşti de la uzina Reşiţa a fost încărcată pe o navă având ca destinaţie Republica Guineea. Cu toate acestea, exportul efectiv al mărfurilor a fost împiedicat de intervenţia parchetului, au conchis anchetatorii.