108 ani de la înființarea celei mai bune universități economice din România

• „Această Academie trebuie să devină un focar în jurul căruia să se concentreze şi de care să depindă întreaga activitate economică” (din cuvântul de deschidere a cursurilor, pe 1 noiembrie 1913, ținut de primul rector al AISCI, profesorul Anton Davidoglu, matematician de reputație internațională)

Înființată prin Decret Regal, la 6 aprilie 1913, sub denumirea de Academia de Înalte Studii Comerciale și Industriale (AISCI), Academia de Studii Economice din București împlinește astăzi 108 ani de existență.
Destinele a peste 400.000 de tineri români sunt legate de absolvirea celei mai bune universități economice din România, care astăzi oferă pregătire în cele 35 de programe de licență ale celor 13 facultăți.


Sărbătoarea celor 108 ani de la înființare prilejuiește, până la finele acestei săptămâni, derularea unei serii de manifestări. Astăzi, începând cu ora 13,30, are loc Adunarea Festivă Vivat Academia!, iar de la ora 16 va fi lansat Raportul privind investițiile străine directe în România, realizat de Consiliul Investitorilor Străini în parteneriat cu ASE
Miercuri, 7 aprilie, de la ora 14.00, online, va avea loc întâlnirea conducerii ASE cu cadrele didactice din învățământul preuniversitar - coordonatori ai lucrărilor elevilor participanți la concursul „Elevii de astăzi, Profesioniștii de mâine”, Joi, 8 aprilie, tot online, de la ora 18 va avea loc întâlnirea USASE cu viitorii candidați, iar joi și vineri, fiind programate, de asemenea online, Sesiuni de Comunicări Științifice Studențești.
 

Ministrului Nicolae D. Xenopol i se datorează înființarea actualului ASE

Vă prezentăm în continuare un scurt istoric al celei mai bune universități economice din România, așa cum a fost prezentat de rectorul Pavel Năstase, la aniversarea unui secol de existență a Academiei de Studii Economice, în anul 2013.


„Ideea înfiinţării unei Academii Comerciale încolţise cu mult timp înainte, fructul era copt şi cineva trebuia să-l culeagă. În contextul dezvoltării economice a României în primul deceniu al secolului al XX-lea, un grup de tineri economişti, formaţi în universităţile europene de prestigiu, pe baza experienţei Academiilor Comerciale din Europa Occidentală, au gândit şi au iniţiat proiectul de înfiinţare a Academiei noastre, sub egida Ministerului Industriei şi Comerţului, condus la acea vreme de Nicolae D. Xenopol. Întreaga răspundere, dar şi întregul merit au revenit acestuia, Nicolae D. Xenopol fiind cel care a demonstrat în faţa opoziţiei politice şi a opiniei publice utilitatea şi necesitatea unei asemenea instituţii de învăţământ superior economic, cu rang universitar.


Au fost voci care au contestat înfiinţarea Academiei în acel moment, în care România se pregătea şi chiar şi-a trimis trupele la sud de Dunăre în cel de-al doilea război balcanic. Dar, optimismul şi aşteptarea celor ce au dorit înfiinţarea acestei instituţii sunt dovedite de înscrierea în primul an de studiu a 600 de studenţi, dintre care 107 străini, în condiţiile în care nu exista încă un local propriu.



De-a lungul existenţei sale, universitatea noastră a reuşit să depăşească cu succes toate obstacolele generate de transformările prin care a trecut societatea românească, suişurile şi coborâşurile istoriei reflectându-se şi asupra comunităţii academice.


Astfel, aflată în primele două decenii ale existenţei sale în subordinea Ministerului Industriei şi Comerţului, AISCI a beneficiat de sprijinul necondiţionat al acestuia, mai ales dacă ne gândim la contribuţia pe care a avut-o la construirea Palatului din Piaţa Lascăr Catargiu, astăzi Piaţa Romană.


Perioada 1913-1947, în care a funcţionat sub denumirea iniţială de AISCI, a fost o etapă benefică, în care s-au creat primele programe de studii universitare în domeniul economic, de inspiraţie occidentală, în cadrul cărora au predat profesori iluştri precum: Gheorghe Taşcă, Virgil Madgearu, Ion Răducanu, Nicolae Iorga, Victor Slăvescu şi alţii.

În 1947, AISCI a fuzionat cu Academia de Studii Cooperatiste, rezultând Academia de Ştiinţe Comerciale şi Cooperatiste (ASCC), dar, după niciun an, prin reforma învăţământului din 1948, a fost retrogradată în ierarhia învăţământului superior din acea epocă şi transformată în Institutul de Ştiinţe Economice şi Planificare.


Au urmat două decenii de reaşezare a învăţământului după modelul sovietic, dar, începând cu anul universitar 1967/1968, se încearcă redescoperirea valorilor occidentale. În acest context, prin procesul de modernizare a învăţământului superior, universitatea noastră devine Academia de Studii Economice din Bucureşti, denumire de care nu au fost străini nici profesorii fondatori, care, în 1941, propuneau denumirea de «Academia de Ştiinţe Economice».


După Revoluţia din decembrie 1989, Academia de Studii Economice din Bucureşti şi întreaga societate românească au trecut prin transformări profunde, căutând să-şi întărească locul şi rolul pe care înaintaşii noştri le-au stabilit încă de la înfiinţare. A fost o perioadă de reorganizare şi restructurare instituţională, de racordare la valorile şi principiile Uniunii
Europene, prin implementarea sistemului Bologna şi crearea Ariei Europene a Cercetării şi Învăţământului Superior”.


Citește și:

O firmă din Constanţa se va ocupa de promovarea ofertei educaţionale a ASE Bucureşti (document)