13 Iunie, Ziua Eroilor. În toate lăcaşurile de cult se trag clopotele

 

• La 13 iunie 2024, odată cu sărbătoarea creştină a Înălţării Domnului, la 40 de zile de la Sfintele Paşti, este sărbătorită, în întreaga ţară, Ziua Eroilor, aducând în prin plan memoria celor căzuţi de-a lungul veacurilor pe câmpurile de luptă, pentru credinţă, libertate, dreptate şi pentru apărarea ţării şi întregirea neamului.

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 26 lit. k) din Legea nr. 379/2003 privind regimul mormintelor şi operelor comemorative de război, cu modificările şi completările ulterioare, Guvernul României a adoptat Hotărârea nr. 599/2024 pentru aprobarea Programului manifestărilor prilejuite de Ziua Eroilor - 13 iunie 2024, care a fost publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 529 din 6 iunie 2024, potrivit Agerpres.

Conform Hotărârii nr. 599/2024, cu prilejul Zilei Eroilor, la ora 12.00, în toate lăcaşurile de cult se trag clopotele, iar în instituţiile publice şi unităţile de învăţământ se păstrează un moment de reculegere. Festivităţile de comemorare a eroilor încep după oficierea Sfintei Liturghii la sărbătoarea Înălţării Domnului. Totodată, instituţiile de apărare şi ordine publică asigură gărzi de onoare şi muzici militare pentru ceremoniile oficiale organizate în capitală, în municipiile reşedinţă de judeţ şi la alte cimitire de război reprezentative din ţară. Gărzile la monumente se instalează la ora 11.30 şi se ridică la ora 13.30.

Ministerul Apărării Naţionale şi Ministerul Afacerilor Interne organizează ceremoniale militare şi religioase la cimitirele şi monumentele de război desemnate, serviciul religios în unităţile şi instituţiile militare de învăţământ unde sunt lăcaşuri de cult şi alte activităţi cultural-educative, după caz. De asemenea, MApN organizează ceremonii în Bucureşti, la: Mormântul Ostaşului Necunoscut, Monumentul eroilor militari căzuţi în misiune în teatrele de operaţii şi pe teritoriul României, Cimitirul Militar Ghencea, Cimitirul Israelit "Filantropia", Monumentul Eroilor Patriei şi Cimitirul Eroilor Revoluţiei. Ceremonii sunt organizate şi de Ministerul Afacerilor Interne la: Parcela eroilor de pe DN1, Monumentul Ultimului Străjer al Capitalei, Monumentul Eroilor Jandarmi din Parcul Cişmigiu şi Monumentul Pompierilor din curtea bisericii Sfântul Gheorghe - Plevna.


La rândul său, Ministerul Afacerilor Externe organizează - prin intermediul reprezentanţelor diplomatice româneşti sau al oficiilor consulare - activităţi specifice pentru comemorarea eroilor români căzuţi şi înhumaţi pe teritoriul altor state: depuneri de coroane şi, în unele locaţii, ceremonii religioase, în limita bugetului aprobat. De asemenea, Ministerul Educaţiei organizează şi desfăşoară programe dedicate Zilei Eroilor în instituţiile de învăţământ din subordine sau aflate în coordonare, în cooperare cu Ministerul Apărării Naţionale, cu Ministerul Afacerilor Interne, precum şi cu autorităţile administraţiei publice locale: lecţii deschise, având ca tematică cultul eroilor sau alte activităţi cultural-educative, întâlniri cu veterani de război şi cu specialişti de istorie militară, recomandând totodată şi participarea tinerilor elevi/studenţi la ceremoniile oficiale de comemorare desfăşurate în capitală şi în ţară.

În ţară, autorităţile administraţiei publice locale, în limita prevederilor bugetare aprobate, pot organiza, în ziua de 13 iunie 2024, cu sprijinul şi participarea garnizoanelor militare, unităţilor de învăţământ, cultelor religioase, asociaţiilor de veterani şi ale altor organizaţii neguvernamentale, ceremonii de depunere de coroane şi jerbe de flori, precum şi programe proprii de comemorare a eroilor României, în funcţie de specificul local, în principal la marile mausolee ale eroilor, precum şi la cimitire, parcele de onoare şi monumente de război. Manifestări de comemorare a eroilor, cu caracter neoficial, pot avea loc în toate localităţile din ţară în care sunt cimitire/parcele de onoare sau monumente ale eroilor români.

În anii Primului Război Mondial, pierderile de vieţi omeneşti au fost enorme. România a pierdut aproximativ 800.000 de militari şi civili, supravieţuitorilor revenindu-le datoria morală de a-i comemora, în fiecare an, pe cei mulţi care au pierit pe câmpurile de luptă. La nivel de naţiuni, acest lucru s-a materializat prin Tratatul de la Versailles (1919), semnat de fostele ţări beligerante, care prevedea, printre altele, obligativitatea întreţinerii mormintelor ostaşilor îngropaţi pe teritoriul statelor respective, precum şi a monumentelor comemorative de război dedicate acestora, în semn de recunoştinţă pentru sacrificiul suprem al celor căzuţi la datorie, se arată pe site-ul Arhivelor Militare Naţionale Române, https://amnr.defense.ro/.

În acest sens, la 26 aprilie 1920, Ministerul de Război al României a emis Decretul nr. 1913 (publicat în Monitorul Oficial nr. 24 din 4 mai 1920) cu privire la proclamarea zilei "Înălţării Domnului pentru comemorarea eroilor căzuţi în război": "Art. 1. Comemorarea eroilor căzuţi în răsboi se va face în fiecare an în ziua Înălţării Domnului nostru Isus Christos, din luna Mai, când floarea este mai bogată. Art. 2. Această zi se decretează ca sărbătoare naţională în toate comunele ţării printr-un parastas, prin procesiuni şi sărbători cu caracter naţional şi patriotic după un program stabilit de societatea "Mormintelor eroilor căzuţi în răsboi", şi la care vor lua parte toate instituţiunile de Stat şi particulare.", indică site-ul menţionat.

Prin "Legea pentru cinstirea memoriei eroilor căzuţi", promulgată de regele Ferdinand I, la 23 august 1920, se prevedea ridicarea în Capitală a unui cenotaf al eroilor, pe care să fie depusă o "Carte de Aur", în cuprinsul căreia să se regăsească numele tuturor celor care s-au jertfit pentru glia străbună. Adoptarea de unele ţări beligerante (Franţa, Anglia, SUA, Italia) a ideii "eroului necunoscut" a determinat ca în 1923, România să renunţe la proiectul cenotafului, hotărându-se ca de "Ziua Eroilor" (17 mai 1923), în Bucureşti, să fie înhumat, cu funeralii naţionale, rămăşiţele pământeşti ale unui "erou necunoscut, care să simbolizeze astfel sacrificiul tuturor celor ce-au căzut pentru ţară".


Un rol deosebit de important, în omagierea eroilor, l-a avut Societatea "Mormintele Eroilor Căzuţi în Război", înfiinţată în 1919, sub înaltul patronaj al reginei Maria, care a devenit, în 1927, Societatea "Cultul Eroilor" şi mai târziu, de la 1 august 1940, "Aşezământul Naţional Regina Maria". Acestei societăţi i se datorează inaugurarea, în anul 1923, a Mormântului Ostaşului Necunoscut, amplasat iniţial în faţa Muzeului Militar Naţional din Parcul Carol, dar şi construirea, în perioada interbelică, a numeroase monumente şi plăci comemorative în majoritatea localităţilor din ţară.

După cel de-al Doilea Război Mondial, în noua conjunctură politică, Ziua Eroilor a fost stabilită pe data de 9 mai, prin Decretul nr. 71/1948, fiind abrogate prevederile anterioare. Ulterior, prin Decretul nr. 117/1975 privind regimul mormintelor şi operelor comemorative de război, s-a menţinut prevederea potrivit căreia Ziua Eroilor era celebrată la 9 mai, cu prilejul Zilei Independenţei de Stat a României şi a Victoriei asupra Fascismului.

După 1990, în urma demersurilor Ministerului Apărării Naţionale, prin Legea nr. 48/1995, se proclama Ziua Eroilor, sărbătoare naţională a poporului român, în cea de-a patruzecea zi de la Sfintele Paşti, în Ziua Înălţării Domnului Iisus Hristos. Prin hotărârile Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române din anii 1999 şi 2001, sărbătoarea Înălţării Domnului a fost consacrată ca Zi a Eroilor şi sărbătoare naţională bisericească. Astfel, în toate bisericile, mănăstirile şi catedralele ortodoxe din ţară şi străinătate se face pomenirea tuturor eroilor români căzuţi de-a lungul veacurilor pe toate câmpurile de luptă pentru credinţă, libertate, dreptate şi pentru apărarea ţării şi întregirea neamului, se arată într-un comunicat al Patriarhiei şi publicat pe site-ul https://www.crestinortodox.ro/.

Prin Legea nr. 379 din 30 septembrie 2003 privind regimul mormintelor şi operelor comemorative de război s-a realizat o mai amplă cuprindere a tuturor manifestărilor şi preocupărilor specifice promovării cultului eroilor la români. Articolul 39 al acestei legi prevede, aşa cum era şi firesc, sărbătorirea Zilei Eroilor cu prilejul Zilei Înălţării Domnului Iisus Hristos
 
Citește și
 
 O mare sărbătoare religioasă este astăzi în calendarul ortodox, pe 13 iunie 2024