1993 Academia Română a hotărât revenirea la scrierea cu „â” în interiorul cuvântului și a formei „sunt” în loc de „sînt”. Istoria zilei de 17 februarie
1993: Academia Română a hotărât revenirea la scrierea cu „â” în interiorul cuvântului și a formei „sunt”
17 Feb, 2022 09:24
ZIUA de Constanta
2802
Marime text
La data de 17 februarie 1993, Academia Română a hotărât revenirea la scrierea cu „â” în interiorul cuvântului și a formei „sunt” în loc de „sînt”.
Hotărârea a fost luată în conformitate cu art. 4 din Statutul Academiei Române și prevedea:
Se va reveni în grafia limbii române la utilizarea lui â în interiorul cuvintelor şi a formei sunt(suntem, sunteţi), în conformitate cu hotărârile adoptate de Academia Română înainte de 1948, consecinţă a unui îndelungat proces istoric.
Literele â şi î corespund aceluiaşi sunet, întrebuinţându-se după următoarele reguli:
a. „î” se scrie întotdeauna la începutul și la sfârșitul nemijlocit al cuvântului: îl îmbrățișez, împărat, înger, își, îți, amărî, coborî, târî, urî…;
tot cu „î” scriem și în corpul cuvintelor, când, prin compunere, „î” de la mijlocul cuvintelor ajunge medial: neîmpăcat, neîndurat, neînsemnat, preaînălțat, preaîntâmpinat.
Vom scrie „într-însul”, dar „dânsul”;
în toate celelalte cazuri se scrie, în corpul cuvintelor, „â”: bând, când, făcând, gât, mormânt, râu, român, sfânt, vânt..;
Prin urmare, nu vom scrie niciodată „Ân cele din urmă, am plătit ântreţinerea” ci vom scrie „În cele din urmă, am plătit întreţinerea”.
Nu vom scrie niciodată „ânceput”, „ânger”, „ânsă” ci „început”, „înger”, „însă”.
Ce alte evenimente au avut loc la data de 17 februarie, de-a lungul timpului
1600: În drumul său pentru a fi ars pe rug pentru erezie, la Campo de' Fiori din Roma, filosofului Giordano Bruno i se pune pe limbă o menghină de lemn pentru a-l împiedica să vorbească.
1753: În Suedia, data de 17 februarie este urmată de 1 martie, deoarece țara trece de la calendarul iulian la cel gregorian.
1850: Domnitorul Barbu Știrbei a dat ofisul domnesc privind organizarea școlilor din Țara Românească.
1866: Pe baza decretului lui Alexandru Ioan Cuza, din 1865, a început să funcționeze Banca României, constituită prin transformarea filialei din București a Băncii Imperiului Otoman; primul președinte al băncii a fost Ion Ghica (17 februarie/2 martie).
1904: A avut loc, la Milano, premiera mondială a operei Madama Butterfly de Puccini.
1941: Al Doilea Război Mondial: Părintele franciscan Maximilian Kolbe a fost arestat de Gestapo pentru ajutorul dat unor refugiați din estul Poloniei (evrei și ucraineni). Kolbe și-a dat viața în schimbul eliberării altui prizonier, tatăl unor copii, la Auschwitz.
1947: În Austria, a fost emisă "A doua lege privind național-socialismul", prin care foștii naziști erau excluși din viața publică.
1950: Prin decret al Consiliului de Miniștri, a fost modificat statutul de organizare și funcționare a Academiei, devenită Academia Republicii Populare Române.
1980: Prima ascensiune pe timp de iarnă a Muntelui Everest de către Krzysztof Wielicki și Leszek Cichy.
1987: Pe fondul nemulțumirii generale cauzată de restricțiile economice, în România au avut loc mai multe manifestații de protest. La Iași, studenții au manifestat împotriva condițiilor inumane din cămine, scandând „Vrem apă să ne spălăm și lumină să învățăm!”.
1993: Academia Română a hotărât revenirea la scrierea cu "â" în interiorul cuvântului și a formei "sunt" în loc de "sînt".
1993: Vizita oficială a președintelui României, Ion Iliescu, la sediul NATO din Bruxelles.
1996: În Philadelphia, campionul mondial Garry Kasparov învinge supercomputerul Deep Blue într-un meci de șah.
1997: Constituirea Asociației Camerelor de Comerț din zona Mării Negre, în cadrul unei reuniuni desfășurate la Centrul Român de Afaceri "Marea Neagră", de la Mangalia.
1999: Au avut loc, în localitatea Stoenești, județul Olt, confruntări violente între forțele de ordine și grupuri de mineri porniți înspre Capitală.
1999: NATO a aprobat un "plan de operare" pentru o eventuală forță internațională de menținere a păcii în Kosovo (KFOR), care să cuprindă 26.000 de oameni.
2008: Kosovo își declară independența față de Serbia.
2011: Primăvara arabă: încep protestele libiene împotriva regimului lui Muammar Gaddafi.
2013: A 63-a ediție a Ursului de aur, unde marele premiu i-a fost acordat lui Călin Peter Netzer, pentru filmul Poziția copilului.
Aniversări
1951: Octavian Belu, antrenor de gimnastică artistică
1952: Stelian Tănase, jurnalist și scriitor român
1963: Michael Jordan, jucător de baschet american
1969: Răzvan Lucescu, fost jucător român de fotbal, antrenor
1981: Paris Hilton, actriță americană
1991: Ed Sheeran, cântăreț, compozitor și actor britanic
Sursa foto: Pexels
Hotărârea a fost luată în conformitate cu art. 4 din Statutul Academiei Române și prevedea:
Se va reveni în grafia limbii române la utilizarea lui â în interiorul cuvintelor şi a formei sunt(suntem, sunteţi), în conformitate cu hotărârile adoptate de Academia Română înainte de 1948, consecinţă a unui îndelungat proces istoric.
Literele â şi î corespund aceluiaşi sunet, întrebuinţându-se după următoarele reguli:
a. „î” se scrie întotdeauna la începutul și la sfârșitul nemijlocit al cuvântului: îl îmbrățișez, împărat, înger, își, îți, amărî, coborî, târî, urî…;
tot cu „î” scriem și în corpul cuvintelor, când, prin compunere, „î” de la mijlocul cuvintelor ajunge medial: neîmpăcat, neîndurat, neînsemnat, preaînălțat, preaîntâmpinat.
Vom scrie „într-însul”, dar „dânsul”;
în toate celelalte cazuri se scrie, în corpul cuvintelor, „â”: bând, când, făcând, gât, mormânt, râu, român, sfânt, vânt..;
Prin urmare, nu vom scrie niciodată „Ân cele din urmă, am plătit ântreţinerea” ci vom scrie „În cele din urmă, am plătit întreţinerea”.
Nu vom scrie niciodată „ânceput”, „ânger”, „ânsă” ci „început”, „înger”, „însă”.
Ce alte evenimente au avut loc la data de 17 februarie, de-a lungul timpului
1600: În drumul său pentru a fi ars pe rug pentru erezie, la Campo de' Fiori din Roma, filosofului Giordano Bruno i se pune pe limbă o menghină de lemn pentru a-l împiedica să vorbească.
1753: În Suedia, data de 17 februarie este urmată de 1 martie, deoarece țara trece de la calendarul iulian la cel gregorian.
1850: Domnitorul Barbu Știrbei a dat ofisul domnesc privind organizarea școlilor din Țara Românească.
1866: Pe baza decretului lui Alexandru Ioan Cuza, din 1865, a început să funcționeze Banca României, constituită prin transformarea filialei din București a Băncii Imperiului Otoman; primul președinte al băncii a fost Ion Ghica (17 februarie/2 martie).
1904: A avut loc, la Milano, premiera mondială a operei Madama Butterfly de Puccini.
1941: Al Doilea Război Mondial: Părintele franciscan Maximilian Kolbe a fost arestat de Gestapo pentru ajutorul dat unor refugiați din estul Poloniei (evrei și ucraineni). Kolbe și-a dat viața în schimbul eliberării altui prizonier, tatăl unor copii, la Auschwitz.
1947: În Austria, a fost emisă "A doua lege privind național-socialismul", prin care foștii naziști erau excluși din viața publică.
1950: Prin decret al Consiliului de Miniștri, a fost modificat statutul de organizare și funcționare a Academiei, devenită Academia Republicii Populare Române.
1980: Prima ascensiune pe timp de iarnă a Muntelui Everest de către Krzysztof Wielicki și Leszek Cichy.
1987: Pe fondul nemulțumirii generale cauzată de restricțiile economice, în România au avut loc mai multe manifestații de protest. La Iași, studenții au manifestat împotriva condițiilor inumane din cămine, scandând „Vrem apă să ne spălăm și lumină să învățăm!”.
1993: Academia Română a hotărât revenirea la scrierea cu "â" în interiorul cuvântului și a formei "sunt" în loc de "sînt".
1993: Vizita oficială a președintelui României, Ion Iliescu, la sediul NATO din Bruxelles.
1996: În Philadelphia, campionul mondial Garry Kasparov învinge supercomputerul Deep Blue într-un meci de șah.
1997: Constituirea Asociației Camerelor de Comerț din zona Mării Negre, în cadrul unei reuniuni desfășurate la Centrul Român de Afaceri "Marea Neagră", de la Mangalia.
1999: Au avut loc, în localitatea Stoenești, județul Olt, confruntări violente între forțele de ordine și grupuri de mineri porniți înspre Capitală.
1999: NATO a aprobat un "plan de operare" pentru o eventuală forță internațională de menținere a păcii în Kosovo (KFOR), care să cuprindă 26.000 de oameni.
2008: Kosovo își declară independența față de Serbia.
2011: Primăvara arabă: încep protestele libiene împotriva regimului lui Muammar Gaddafi.
2013: A 63-a ediție a Ursului de aur, unde marele premiu i-a fost acordat lui Călin Peter Netzer, pentru filmul Poziția copilului.
Aniversări
1951: Octavian Belu, antrenor de gimnastică artistică
1952: Stelian Tănase, jurnalist și scriitor român
1963: Michael Jordan, jucător de baschet american
1969: Răzvan Lucescu, fost jucător român de fotbal, antrenor
1981: Paris Hilton, actriță americană
1991: Ed Sheeran, cântăreț, compozitor și actor britanic
Sursa foto: Pexels
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp
Comentarii