23 august. Semnificații majore ale acestei zile în istoria românilor

Unul din cele mai importante evenimente care a marcat ziua de 23 august a fost Bătălia de la Călugăreni, încheiată cu victoria armatelor munteano-transilvănene, conduse de Mihai Viteazul.

Bătălia de la Călugăreni a avut loc la 13/23 august 1595. Oastea munteană de 10.000 de oameni, condusă de Mihai Viteazul, întărită cu 6.000 de ardeleni trimiși de Sigismund Báthory, a încercat să oprească oastea otomană invadatoare condusă de Sinan Pașa, al cărei obiectiv era transformarea Țării Românești în pașalâc. Operațiunea lui Mihai nu a reușit, ea fiind urmată de ocuparea Bucureștiului de către turci și de retragerea tactică a lui Mihai în munți. Ulterior, întărit cu o armată mai mare, Mihai avea să-i îndepărteze pe otomani, învingându-i decisiv în bătălia de la Giurgiu, la mijlocul lunii octombrie 1595.

Raportul de forțe era net favorabil oștii otomane. Nicolae Bălcescu, citând surse contemporane, arată: „Într-adevăr, armata lui [Sinan] era, cum știm, de 180 mii ostași, mai mult decât de zece ori mai mare ca a lui Mihai Vodă, care, cu toate ajutoarele ce primi din Moldova și Ardeal, d-abia se urca la 16 mii oameni și 12 tunuri”

În ceea ce privește efectivele oștirii creștine, se poate aprecia că Mihai Viteazul a avut sub comanda sa cel mult 10.000 de militari și un parc de artilerie compus din 12 tunuri mari de câmp. Cronica oficială vorbește de 8.000 de munteni și 2.000 de unguri.Acest raport de forțe net defavorabil aliaților explică alegerea făcută de voievod pentru terenul de la sud de Călugăreni, care era împădurit, mlăștinos, străbătut de râul Neajlov, în care deplasarea atacatorilor se putea face numai pe un singur drum, cu un punct obligatoriu de trecere peste podul îngust de peste râu. În acest spațiu, superioritatea numerică a turcilor nu a putut fi valorificată, configurația terenului impunând atacul în valuri, fără a fi cu putință desfășurarea largă pe flancuri. Bătălia de la Călugăreni a cuprins trei faze, cu conținut, desfășurări și trăsături diferite., scrie wikipedia.org. 

1595: Bătălia de la Călugăreni, încheiată cu victoria armatelor munteano-transilvănene, conduse de Mihai Viteazul.
 

Ziua de 23 august în istorie

1881: Prin Decretul nr. 2134, regele Carol I autorizează funcționarea în urbea Brăila a Muzeului științific (în prezent „Muzeul Brăilei”) și a bibliotecii publice, fondate din inițiativă privată.
1944: Al Doilea Război Mondial: România a ieșit din alianța cu Puterile Axei, trecând de partea aliaților. Mareșalul Ion Antonescu, conducător al statului, a fost arestat în urma loviturii de stat organizate de regele Mihai I și s-a format un guvern condus de Constantin Sănătescu.
1956: Înființarea Bibliotecii Centrale de Stat din București.
1966: Lunar Orbiter 1 face prima fotografie a Pământului de pe orbita în jurul Lunii.
1973: Ilie Năstase devine lider mondial al clasamentului ATP, poziție păstrată timp de 40 săptămâni.

1983: Are loc prima trasmisie color a Televiziunii Române cu ocazia festivităților prilejuite de Ziua Națională (1948-1989).


Nașteri 

1906: Alexandru Roșca, psiholog român, membru al Academiei Române (d. 1996)
1924: Paul Everac, dramaturg român (d. 2011)
1960: Ștefan Iovan, fotbalist și antrenor român de fotbal
1982: Cristian Tudor, fotbalist român (d. 2012)

1983: Bogdan Straton, fotbalist român


Decese 

1752: Grigore al II-lea Ghica, domn al Țării Moldovei (1726–1748) și al Țării Românești (1733–1735 și 1748–1752)
2021: Doru Stănculescu, interpret și compozitor român de muzică folk (n. 1950)


Sărbători

Ziua internațională a comemorării comerțului cu sclavi și a abolirii acestuia
România: sărbătoare națională între anii 1948–1989