27 iulie 1990 – Parlamentul României a decis ca ziua de 1 Decembrie să devină Ziua Naţională a României

• La 27 iulie 1990, Parlamentul României a decis ca ziua de 1 Decembrie să devină Ziua Naţională a României 

Legea privind instituirea Zilei naţionale a României era notată astfel: „Lege privind proclamarea Zilei Naţionale a României. Art. 1 - Se proclamă '1 decembrie' - Ziua Naţională a României; Art. 2 - Hotărârea Consiliului de miniştri nr. 903 din 18 august 1949 privind declararea zilei de 23 august ca sărbătoare naţională, precum şi orice alte dispoziţii contrare prezentei legi se abrogă”.
 
Astfel, an de an de 1 Decembrie au loc manifestații în marile orașe din România, fiind zi liberă. Preşedintele României de atunci, Ion Iliescu, a promulgat Legea nr. 10 din 31 iulie 1990, privind proclamarea zilei de 1 Decembrie drept Ziua Naţională a României, lege care a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 95 din 1 august 1990. Constituţia României din 1991 şi Constituţia României din 2003, republicată, prevăd la alineatul (2) al articolului 12 că Ziua naţională a României este 1 Decembrie.
 
Ziua Naţională a României, între 1866, anul în care principele Carol de Hohenzollern-Sigmaringen depunea, la 10 mai, jurământul de credinţă, fiind proclamat Domnitor al României, sub numele de Carol I, şi momentul abdicării regelui Mihai I (1927-1930; 1940-1947), la 30 decembrie 1947, s-a sărbătorit la data de 10 Mai. Aceeaşi dată reunea unele dintre cele mai importante evenimente din istoria României: proclamarea Independenţei de Stat a României, cu toate că aceasta avusese loc la 9/21 mai 1877, în cadrul sesiunii extraordinare a Adunării Deputaţilor, a doua zi, respectiv la 10/22 mai, Carol I a promulgat Legea pentru desfiinţarea tributului către Înalta Poartă, precum şi proclamarea în 1881 a Regatului României.