7 aprilie - Ziua mondială a sănătății (OMS)

 

• Ziua mondială a sănătăţii este marcată, anual, la 7 aprilie, data la care a intrat în vigoare Convenţia Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, un tratat între naţiunile lumii, care recunoştea că sănătatea nu este doar un drept fundamental al omului ci şi un drept fundamental pentru pace şi securitate.

Ziua mondială a sănătăţii este marcată, anual, la 7 aprilie, data la care a intrat în vigoare Convenţia Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, un tratat între naţiunile lumii, care recunoştea că sănătatea nu este doar un drept fundamental al omului ci şi un drept fundamental pentru pace şi securitate, potrivit Agerpres.

În întreaga lume, dreptul la sănătate a milioane de oameni este din ce în ce mai ameninţat. Bolile şi dezastrele sunt principalele cauze de deces şi invaliditate. Conflictele devastează vieţi, provocând moarte, durere, foame şi suferinţă psihologică. Arderea combustibililor fosili provoacă simultan criza climatică şi ne ia dreptul de a respira aer curat, poluarea aerului din interior şi exterior costând o viaţă la fiecare 5 secunde.

Tema zilei, în 2024, este "My health, my right" şi a fost aleasă pentru a susţine dreptul tuturor, de pretutindeni, de a avea acces la servicii de sănătate, educaţie şi informaţii de calitate, precum şi apă potabilă sigură, aer curat, alimentaţie bună, locuinţe de calitate, condiţii decente de muncă şi de mediu, libertate fără discriminare.

Consiliul OMS pentru Economia Sănătăţii pentru Toţi (WHO Council on the Economics of Health for All) a constatat că cel puţin 140 de ţări recunosc sănătatea ca un drept al omului în constituţia lor. Cu toate acestea, sunt ţări care nu adoptă şi nu pun în practică legi ce pot asigura dreptul de a accesa servicii de sănătate pentru populaţie. Acest lucru susţine faptul că cel puţin 4,5 miliarde de oameni - mai mult de jumătate din populaţia lumii - nu au fost acoperiţi în totalitate de serviciile de sănătate esenţiale în 2021.

Înfiinţat la 13 noiembrie 2020 de către directorul general al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, Consiliul pentru Economia Sănătăţii pentru Toţi are ca scop regândirea modului în care valoarea este măsurată, produsă şi distribuită în sănătate şi bunăstare, în întreaga economie. Are la bază trei adevăruri fundamentale: sănătatea şi economia sunt interdependente; sănătatea este în sine un sector economic cheie şi esenţial pentru rezilienţa şi stabilitatea economiilor din întreaga lume; direcţionarea şi modelarea investiţiilor publice şi private în sănătate pentru a realiza o cooperare globală în direcţia obiectivelor supranaţionale.

"Sănătatea pentru toţi trebuie să fie în centrul deciziilor guvernamentale în materie de investiţii şi inovare - şi trebuie să fie guvernată având în vedere binele comun. Consiliul va depune eforturi pentru a aborda aceste numeroase provocări şi va oferi lumii o cale de urmat", declara profesorul Mariana Mazzucato de la University College London, preşedinte al Consiliului OMS pentru Economia Sănătăţii pentru Toţi.

Prilejuit de aniversarea, în 2023, a 75 de ani de la Declaraţia Universală a Drepturilor Omului şi constituirea Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, la 8 aprilie 2024, va avea loc dialogul la nivel înalt "Realizing the right to health in a world in turmoil", în cadrul căruia directorul general al OMS, dr. Tedros Adhanom Ghebreyesus, şi Înaltul Comisar al ONU pentru drepturile omului, Volker Türk, precum şi apărătorii drepturilor omului, factorii de decizie politică, lucrătorii din domeniul sănătăţii şi alte părţi interesate, vor discuta despre modul de protejare a dreptului la sănătate şi alte drepturi ale omului legate de sănătate într-o lume frământată. Evenimentul va explora modul în care factorii de decizie pot susţine angajamentele internaţionale şi pot discuta acţiunile ce ar trebui întreprinse la nivel global, naţional şi local pentru a realiza dreptul la sănătate pentru toată lumea.


Organizaţia Mondială a Sănătăţii este o instituţie specializată a Naţiunilor Unite care a fost creată la 22 iulie 1946, cu sediul la Geneva. În 1948, cu prilejul primei întruniri globale dedicată sănătăţii, s-a hotărât aniversarea la 7 aprilie a Zilei mondiale a sănătăţii, care a fost marcată pentru prima dată în 1950. În ultimele şapte decenii şi jumătate, s-au înregistrat progrese extraordinare în protejarea oamenilor în faţa bolilor şi a distrugerilor, prin eradicarea variolei, reducerea incidenţei poliomielitei cu 99%, imunizarea copiilor, scăderea mortalităţii materne şi îmbunătăţirea sănătăţii şi bunăstării pentru alte milioane.

Sănătatea este un drept fundamental al oricărei fiinţe umane. Sănătatea ca drept al omului este recunoscută în Constituţia OMS (1948), Declaraţia Universală a Drepturilor Omului (1948) şi în multe tratate internaţionale şi regionale privind drepturile omului. Toate statele membre ale OMS au ratificat cel puţin un tratat care recunoaşte dreptul la cel mai înalt standard posibil de sănătate fizică şi mintală. Aceasta înseamnă că ţările au obligaţii legale, recunoscând totodată că sunt necesare timp şi resurse pentru a le îndeplini pe deplin. Unele obligaţii imediate pentru ţări includ garanţiile de nediscriminare şi tratament egal în domeniul sănătăţii. Dreptul la sănătate include drepturi, cum ar fi dreptul de a-şi controla sănătatea, consimţământul informat, integritatea corporală şi participarea la luarea deciziilor legate de sănătate. Include, de asemenea, libertăţi, cum ar fi libertatea fără tortură, rele tratamente şi practici dăunătoare. Dreptul la sănătate este strâns legat şi depinde de realizarea altor drepturi ale omului, inclusiv dreptul la viaţă, hrană, locuinţă, muncă, educaţie, intimitate, acces la informaţii, libertatea de tortură şi libertăţile de asociere, întrunire şi circulaţie. Include atât accesul nediscriminatoriu la sisteme şi servicii de sănătate de calitate, în timp util şi adecvate, cât şi la factorii determinanţi ai sănătăţii.

În 2023, tema Zilei mondiale a sănătăţii a fost "Health For All", printre mesajele-cheie transmise aflându-se următoarele: 30% din populaţia globală nu are acces la serviciile de sănătate esenţiale; aproape două miliarde de oameni se confruntă cu cheltuieli de sănătate catastrofale sau împovărătoare, cu inegalităţi semnificative care îi afectează pe cei din mediile cele mai vulnerabile; acoperirea universală de sănătate (UHC) oferă protecţie financiară şi acces la servicii esenţiale de calitate, scoate oamenii din sărăcie, promovează bunăstarea familiilor şi a comunităţilor, protejează împotriva crizelor de sănătate publică şi ne aduce mai aproape de #HealthForAll; pentru a face din acest mesaj o realitate, este nevoie de indivizi şi comunităţi care au acces la servicii de sănătate de înaltă calitate, astfel încât să poată avea grijă de propria lor sănătate şi de cea a familiilor lor, de lucrători în domeniul sănătăţii calificaţi care să ofere îngrijiri de calitate, centrate pe oameni şi factorii de decizie politică angajaţi să investească în acoperirea universală a sănătăţii; dovezile arată că asistenţa medicală primară (ASP) este cea mai eficientă şi mai rentabilă modalitate de a aduce serviciile pentru sănătate şi bunăstare mai aproape de oameni; COVID-19 şi alte urgenţe de sănătate, suprapunerea crizelor umanitare şi climatice, constrângerile economice şi războiul au făcut călătoria fiecărei ţări către #HealthForAll mai urgentă; liderii trebuie să ia măsuri pentru a-şi îndeplini angajamentele de acoperire universală a sănătăţii, iar societatea civilă să-i tragă pe lideri la răspundere, potrivit site-ului oficial al OMS, a încheiat sursa citată.




Citește și:
OMS: În Europa, numărul cazurilor de rujeolă crește alarmant.